Astronomii care folosesc Telescopul Spațial Hubble au capturat imagini extraordinare cu 3I/ATLAS, doar al treilea vizitator interstelar detectat vreodată traversând sistemul nostru solar. Acest călător cosmic oferă deja un spectacol impresionant pe măsură ce se apropie de Soare, dezvăluind secrete prețioase despre vizitatorii din adâncurile spațiului.
Chiar și la o distanță de 3,8 unități astronomice – adică de aproape patru ori mai departe de Soare decât este Pământul – 3I/ATLAS este în mod clar activ. Energia Soarelui îi încălzește nucleul, provocând emisii de praf din partea fierbinte, orientată spre stea, și formând o coadă slabă, împinsă de presiunea radiației solare în direcția opusă.
Spre deosebire de asteroizi, care sunt roci inerte, 3I/ATLAS se comportă ca o cometă. Pe măsură ce radiația solară îi încălzește suprafața, obiectul sublimează, eliberând fluxuri de particule de praf care formează coada sa distinctivă. Această activitate le oferă astronomilor o șansă rară de a analiza material provenit dintr-un alt sistem stelar, conform Universe Today.
Hubble surprinde o imagine uimitoare cu cel de-al treilea vizitator interstelar
Folosind rezoluția excepțională a lui Hubble, o echipă de cercetători condusă de David Jewitt de la UCLA a putut estima cât de mult material pierde 3I/ATLAS. Calculele lor indică o rată de pierdere a masei sub formă de praf între 6 și 60 de kilograme pe secundă. Pentru a vizualiza, aceasta echivalează cu pierderea masei unui autoturism mic la fiecare câteva minute – o cantitate uriașă pentru un obiect atât de mic și îndepărtat.
Determinarea dimensiunii exacte a nucleului s-a dovedit a fi o provocare, deoarece astronomii pot vedea doar norul strălucitor de praf care îl înconjoară, nu și corpul solid din interior. Analizând distribuția luminozității, echipa a estimat că nucleul are o rază efectivă mai mică de 2,8 kilometri, presupunând o reflectivitate de doar 4%, similară cu cea a cărbunelui.
Unul dintre cele mai fascinante aspecte ale studiului este legătura dintre activitate și compoziție. Cercetătorii au calculat că, dacă activitatea este generată de sublimarea monoxidului de carbon (trecerea directă din solid în gaz), atunci nucleul trebuie să aibă o rază de cel puțin 0,16 kilometri. Dacă molecule mai puțin volatile sunt responsabile, nucleul trebuie să fie și mai mare.
Această constrângere de mărime este esențială, deoarece ajută la înțelegerea compoziției și istoriei obiectului. Diferite materiale au nevoie de cantități diferite de căldură pentru a sublima, astfel încât observarea momentului și intensității activității lui 3I/ATLAS permite formularea unor ipoteze solide despre din ce este făcut.
Vizitatorii interstelari precum 3I/ATLAS sunt incredibil de rari. Înaintea sa, doar alți doi au fost confirmați: ‘Oumuamua în anul 2017 și Borisov în anul 2019. Fiecare dintre acești mesageri cosmici oferă o fereastră unică către sistemele planetare din jurul altor stele, purtând semnăturile chimice și fizice modelate de medii extraterestre aflate la miliarde de kilometri depărtare.
