Tăbliţele de la Tărtăria sunt trei obiecte mici și străvechi realizate din lut. Acestea au fost descoperite în localitatea care le-a dat şi numele, respectiv în Tărtăria, judeţul Alba.
Aceste tăbliţe au stârnit controverse puternice în rândul arheologilor şi al istoricilor, în special în urma afirmaţiei care susţine că tăbliţele ar cuprinde cea mai veche scriere din lume.
Tăblițele au fost datate în jurul anului 5.300 î.Hr., de către cercetătorul german Harald Haarmann. Acestea au simboluri similare culturii Vinča, cunoscută şi ca Turdaș – Vinča, o cultură neolitică descoperită în Serbia de astăzi și părți mai mici ale Bulgariei și României.
Două dintre cele trei tăbliţe sunt găurite și sunt acoperite cu semne. Cea de-a treia folosește o modalitate de scris pur pictografică, respectiv reprezentarea stilizată a unui animal (capră), un simbol vegetal și un altul neclar. Cea de formă discoidală, cuprinde patru grupuri de semne, despărțite prin linii. Este considerată ca fiind cea mai apropiată de o scriere adevărată.
O bună parte dintre semnele conținute pe ea se regăsesc în literele conținute în inscripțiile arhaice grecești.
Probleme privind datarea directă
În urma studiului amănunţit, au fost observate similitudini între tăblițele găsite la Tărtăria și scrierile de pe tăblițele sumeriene de la Uruk și Djemdet Nasr. Acestea din urmă datează de la sfârșitul mileniului al IV-lea și începutul mileniului al III-lea î.Hr. Arheologul Nicolae Vlassa a luat în considerare ipoteza conform căreia și tăblițele de la Tărtăria ar fi vestigii ale unei scrieri străvechi legate de scrierea sumeriană. Totuşi, Tăbliţele de la Tărtăria ar fi însă mai vechi cu un mileniu decât monumentele scrierii sumeriene.
Astfel, dacă se admite că ele reprezintă într-adevăr scrieri, Tăblițele de la Tărtăria sunt cele mai vechi scrieri din lume găsite până în prezent.
După descoperire, piesele au fost introduse într-un cuptor al laboratorului de restaurare din Cluj și arse, pentru conservare. De aceea, tăbliţele nu mai pot fi datate cu radiocarbon. Motivul este degradarea carbonului, metoda și tehnica de datarea excluzând obiectele supuse unui tratament termic.
Alături de tăbliţe au fost descoperite oseminte, care au fost datate, rezultând cu aproximație anul 5300-5500 î.Hr. În fapt, în știință, sub nicio formă nu se poate atribui vârsta unui obiect ca fiind aceea a altui obiect, chiar dacă acesta din urmă a fost găsit lângă sau în vecinătatea primului.
Care este mesajul transmis prin Tăbliţele de la Tărtăria
Una dintre teorii ar fi că Tăbliţele de la Tărtăria descriu, în imagini, un fel de calendar agricol lunar, în functie de fazele lunii şi de anotimp, perioada de reproducţie favorabilă pentru animale, cea de vânătoare etc.
De altfel, scrierea pictografică este caracteristică vechilor civilizaţii, elementele scrise fiind, de fapt, imagini din realitate, stilizate, recognoscibile.
Una dintre tăbliţe, având forma unui disc, cuprinde un tip rudimentar de scriere. Acesta este parţial asemănator cu cel de pe inscripţiile greceşti, feniciene sau italice.
Controverse
Unele voci susţin ipoteza conform căreia aceste piese ar fi ajuns în Transilvania în urma unor contacte economice sau de altă natură cu Orientul Apropiat. Totuşi, datarea tăbliţelor este mai timpurie cu un mileniu faţă de apariţia scrisului în Orient.
Alţi contestatari au mers şi mai departe şi l-au acuzat pe Nicolae Vlassa că ar fi îngropat cu bună ştiinţă aceste tăbliţe, care ar fi de fapt nişte falsuri. Aceştia afirmă că este cu neputinţă ca o asemenea descoperire să abiă loc la noi în ţară. De asemenea, s-a spus despre arheolog că nu s-ar fi aflat pe şantierul arheologic la momentul descoperirii. Cu toatea acestea, lumea ştiinţifică românească şi mondială îi acordă lui Nicolae Vlassa meritul incontestabil de a realiza marea descoperire şi de a exprima primele idei cu privire la vechimea tăbliţelor.
În anul 2010, săpăturile arheologice au fost reluate. În urmă cu peste 15 ani, la intrarea în sat, a fost dezvelit un monument de granit, după cum putem vedea în prima imagine in articol. Acesta are opt tone şi reproduce pe una dintre feţe, la scară mărită, imaginile de pe cele trei tăbliţe şi inscripţia ”5.500 î.Hr. Primul mesaj scris din istoria omenirii”.
Tăbliţele se află, încă de la descoperirea lor, în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca.
Urmăriţi în materialul de mai jos un documentar despre Tăbliţele de la Tărtăria
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
