Cu siguranţă cei mai mulţi dintre noi am auzit de prinderea mincinoşilor prin ducerea lor la efectuarea unui test poligraf. Dar funcţionează sau nu detectoarele de minciuni în realitate?
Un element de bază al emisiunilor de televiziune polițiste este imaginea unui suspect care transpiră nervos într-o cameră de interogatoriu, în timp ce detectivii folosesc un test poligraf pentru a decide dacă suspectul este nevinovat sau vinovat.
Poligraful, prezentat frecvent în aceste emisiuni de televiziune ca o modalitate sigură de a determina vinovăția unei persoane, este cunoscut mai popular sub denumirea de „detector de minciuni”, având în vedere obiectivul său de a prinde persoanele care mint.
Dar este detectorul de minciuni atât de precis pe cât ne face cultura pop să credem? Pe scurt: „detectorul de minciuni” s-ar putea să nu fie cea mai bună poreclă pentru poligraf.[sursa]
Funcţionează sau nu detectoarele de minciuni?
Poligraful măsoară transpirația, pulsul și alți factori fiziologici ai persoanei care este testată. În acest fel, testele poligraf sunt exacte în măsurarea a ceea ce ar trebui să detecteze: excitația nervoasă.
Atunci când o persoană este supusă unui test poligraf, expertul care efectuează testarea începe prin a pune două tipuri de întrebări de control: întrebări la care se așteaptă ca persoana să răspundă cu sinceritate și întrebări la care se așteaptă ca persoana să răspundă cu o minciună (adesea, expertul îi va cere subiectului să scrie un număr și apoi îl va întreba „Ați scris 1?” „Ați scris 2?” și așa mai departe pentru a solicita răspunsurile dorite). În acest fel, atunci când expertul pune întrebări mai relevante mai târziu, reacțiile fiziologice ale subiectului pot fi comparate cu reacțiile sale la întrebările de control pentru a determina dacă subiectul spune sau nu adevărul.
Cu toate acestea, este posibil ca oamenii să se comporte într-un mod mai excitat chiar și atunci când răspund sincer la întrebări. Dacă întrebările de control nu arată cu exactitate cum reacționează persoana atunci când minte, este mai dificil pentru administrator să decidă definitiv dacă persoana minte sau nu atunci când răspunde la întrebările relevante.
Astfel, deși poligraful poate fi eficient în măsurarea factorilor fiziologici asociați cu nervozitatea, acest lucru nu înseamnă neapărat că este întotdeauna capabil să facă diferența între o persoană care minte și o persoană care spune adevărul.
Știind că este posibil să se manipuleze rezultatele unui test poligraf, poligraful ca detector de minciuni este destul de puțin fiabil în sine. În plus, poligraful măsoară factori fiziologici care sunt asociați nu doar cu minciuna, ci și cu emoțiile, un sentiment obișnuit pe care o persoană îl poate experimenta atunci când este interogată.
Acesta este motivul pentru care, în ultimii ani, ofițerii de poliție au renunțat să se bazeze pe testele poligraf ca dovadă definitivă a nevinovăției sau vinovăției unei persoane. În general, este important să se ia în considerare marja de eroare atunci când se examinează rezultatele unui test poligraf, dar este posibil ca o persoană să fie prinsă cu minciuna.
Trebuie să menţionăm că persoanele care iau medicamente sau au probleme cardiace, nu pot efectua testarea cu aparatul poligraf.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
