Dopamina, unul dintre cei mai faimoși mesageri chimici ai creierului, s-ar putea să nu funcționeze deloc așa cum am presupus. Timp de decenii, viziunea clasică a fost că dopamina acționează ca un megafon, inundând creierul cu semnale care se propagă lent și pe scară largă. O nouă cercetare vine să răstoarne această idee, dezvăluind că dopamina este capabilă și de „șoapte” – semnale ultra-rapide și precis direcționate către neuronii vecini.
Dacă această descoperire se confirmă, înseamnă că am trecut cu vederea o „piatră de temelie” a modului în care funcționează sistemul dopaminergic, ceea ce ar putea explica în sfârșit cum o singură moleculă poate orchestra o gamă atât de vastă de funcții.
Cercetătorii au înțeles greșit dopamina până acum
În creier, dopamina este un neurotransmițător esențial care mediază totul, de la mișcare și stare de spirit, la somn, memorie, motivație și sistemul de recompensă. Este diferită de dopamina care circulă în restul corpului, unde modulează funcțiile organelor și răspunsul imunitar. Se știa că neuronii eliberează dopamină în moduri diferite, dar mesajele specifice codificate de aceste semnale rămâneau un mister.
Această capacitate duală, de a transmite semnale atât rapid, cât și lent, ar putea fi cheia specificității sale remarcabile.
Pentru a investiga acest fenomen, o echipă de oameni de știință de la Universitatea din Colorado și Universitatea Augusta din SUA a folosit o tehnică de imagistică avansată pe creiere de șoareci vii. Sub un microscop special, cercetătorii au declanșat eliberarea locală de dopamină și, folosind markeri fluorescenți, au observat ceva uimitor: dopamina activa receptori doar în câteva zone minuscule ale neuronilor din imediata apropiere, după cum arată și Science Alert.
Această activare pe distanță scurtă a generat un răspuns neuronal în doar câteva milisecunde. În paralel, eliberarea mai largă de dopamină a continuat să se răspândească, provocând un răspuns mai lent și mai difuz.
„Cercetările noastre au descoperit că semnalizarea dopaminei în creier este mult mai complexă decât credeam. Știam că dopamina joacă un rol în multe comportamente, iar munca noastră oferă începutul unui cadru pentru a înțelege cum ar putea fi reglate toate acestea.”, a explicat farmacologul Christopher Ford de la Universitatea din Colorado, într-un comunicat.
Studiul s-a concentrat pe neuronii din striatum, o regiune a creierului bogată în dopamină, implicată profund în sistemele motorii și de recompensă. Această zonă primește dopamină din diferite părți ale creierului și este afectată în tulburări precum schizofrenia, dependența și ADHD.
Boala Parkinson, de exemplu, este marcată de degenerarea neuronilor dopaminergici care se conectează la striatum. O mai bună înțelegere a modului în care dopamina transmite semnale aici ar putea fi crucială pentru dezvoltarea de noi tratamente pentru o varietate de afecțiuni devastatoare.
„Suntem abia la începutul încercărilor de a înțelege modul în care disfuncțiile dopaminei contribuie la boli precum Parkinson, schizofrenia sau dependența. Sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege cum aceste modificări specifice ale semnalizării dopaminei sunt afectate în diferite boli neurologice și psihiatrice.”, a adăugat Ford.
Studiul a fost publicat în prestigioasa revistă Science.
