Ascuns în apele dintre Oceanul Pacific și cel Indian, există un ecosistem atât de vibrant încât este supranumit „Amazonul Mărilor”. Triunghiul Coralilor, o regiune marină tropicală ce înconjoară Filipine, Indonezia și Papua Noua Guinee, este un epicentru global al biodiversității, iar oamenii de știință cred că ar putea deține un secret neașteptat pentru supraviețuirea în fața schimbărilor climatice.
De ce este Triunghiul Coralilor un epicentru al biodiversității marine
Acoperind o suprafață colosală de 6 milioane de kilometri pătrați, această regiune găzduiește un procent uluitor de 76% din toate speciile de corali cunoscute pe planetă. Pentru a pune lucrurile în perspectivă, cele 605 specii de corali care formează recife aici sunt de zece ori mai numeroase decât cele din întreaga Mare a Caraibilor, conform datelor Muzeului de Istorie Naturală din Marea Britanie (NHM).
Această abundență de corali creează un habitat vital pentru o diversitate copleșitoare de viețuitoare. Șase din cele șapte specii de broaște țestoase marine din lume înoată în aceste ape, alături de 37% din speciile de pești de recif de pe glob. Mamifere marine impresionante, precum delfinii, dugongii, balenele albastre și cașaloții, completează acest tablou spectaculos.
„Această parte a lumii conține cea mai mare diversitate de specii marine. Acest mister nu este nou; este o întrebare fundamentală care l-a captivat, acum mai bine de un secol, chiar și pe Alfred Russel Wallace.”, a explicat Nadia Santodomingo, expertă în corali la NHM. Fascinația sa pentru bogăția biologică a arhipelagului Malay a pus bazele unei căutări care continuă și astăzi, dar cu instrumente tehnologice pe care el nici nu și le putea imagina.
Paradoxul care protejează Triunghiul Coralilor de încălzirea globală
Astăzi, cercetătorii dispun de instrumente mai avansate pentru a descifra enigma. Se crede că acest punct fierbinte al biodiversității a prosperat timp de cel puțin 20 de milioane de ani, datorită unei combinații unice de factori. Însă, la fel ca toate recifele de corali, și acesta se confruntă cu amenințări grave: pescuitul excesiv, poluarea și acidificarea oceanelor.
Cu toate acestea, pare să aibă un as în mânecă. Secretul rezistenței sale se ascunde într-un paradox fascinant al naturii, unde o condiție considerată de obicei negativă – apele tulburi, pline de sedimente – devine, de fapt, un scut protector.
„Coralii care trăiesc sub stresul continuu al sedimentelor par să fie mai rezistenți”, a afirmat Kenneth Johnson, paleobiolog la NHM. El explică mecanismul: „noroiul poate bloca lumina, ceea ce, la rândul său, atenuează stresul de albire indus de temperaturile ridicate”.
Această adaptare neașteptată transformă Triunghiul Coralilor mai mult decât într-o simplă arcă a biodiversității; îl transformă într-un laborator natural esențial pentru viitorul planetei. Protejarea sa nu este doar o prioritate, ci o investiție strategică în înțelegerea rezilienței ecologice. Așa cum subliniază Johnson, aceste recife, adesea trecute cu vederea, nu sunt doar niște ecosisteme pe care ar trebui să le protejăm, ci reprezintă o bancă de gene și un model de supraviețuire de la care avem de învățat în lupta globală împotriva schimbărilor climatice.
