Oamenii de știință au reușit să reconstruiască digital chipul unui strămoș uman care a trăit acum un milion de ani, folosind un craniu deformat și zdrobit, descoperit în China. Descoperirea spectaculoasă nu doar că ne oferă o imagine a acestui om timpuriu, dar sugerează că evoluția umană în Asia a fost mult mai rapidă și complexă decât se credea, având legături cu misterioșii Denisovani.
Un craniu de 1 milion de ani: craniul Yunxian 2 dezvăluie o legătură neașteptată
Într-un studiu publicat în prestigioasa revistă Science, cercetătorii au prezentat reconstrucția craniului, cunoscut sub numele de Yunxian 2, excavat încă din 1990 într-un sit arheologic din provincia Hubei.
Deși decenii la rând s-a presupus că fosila aparținea speciei Homo erectus, noua analiză de înaltă tehnologie a dezvăluit o poveste diferită. Craniul se aseamănă mult mai mult cu „Omul Dragon” (Homo longi), o specie dispărută descrisă în 2021, și cu Denisovanii, o enigmă a arborelui genealogic uman care a dispărut acum aproximativ 30.000 de ani.
Folosind tomografii computerizate (CT), echipa a observat o combinație unică de trăsături: o cutie craniană mare, un os frontal lung și jos și un spațiu îngust între orbite. Acest set de caracteristici definește ceea ce oamenii de știință numesc acum clada Homo longi – o linie genealogică distinctă care include și Denisovanii.
„Clada Homo longi, care include Denisovanii, a existat timp de peste un milion de ani. Dar la fel au făcut și descendenții Neanderthalienilor și ai lui sapiens.”, a explicat co-autorul studiului, paleoantropologul Chris Stringer de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra.
Ce ne spune acest craniu despre explozia evolutivă a omului
Analiza statistică, bazată pe 57 de cranii fosile, a creat o nouă cronologie a evoluției umane. Se pare că linia Neanderthaliană s-a desprins dintr-un strămoș comun acum aproximativ 1,38 milioane de ani. La scurt timp după, acum 1,2 milioane de ani, s-a separat clada Homo longi, urmată de linia noastră, Homo sapiens, acum circa 1,02 milioane de ani. Cel mai vechi H. sapiens confirmat rămâne, totuși, cel de acum 300.000 de ani din Maroc.
Acest interval de timp surprinzător de scurt sugerează că diversificarea celor trei grupuri umane a fost un proces extrem de rapid. Cauza exactă a acestei explozii evolutive rămâne un mister.
„Ei trăiau în populații mici, relativ izolate, și s-au adaptat la diverse paleomedii”, a declarat co-autorul studiului, Xijun Ni, paleoantropolog la Academia Chineză de Științe.
Prin stabilirea unei origini atât de vechi pentru aceste grupuri, experții pot acum investiga factorii de mediu care ar fi putut accelera evoluția.
„De exemplu, au existat două perioade de frig extrem acum aproximativ 1,1 milioane și 900.000 de ani”, a adăugat Stringer. „Acestea ar fi putut cataliza schimbări evolutive și comportamentale”, inclusiv extincții care au modelat destinul omenirii.
Având în vedere vechimea sa de un milion de ani și amestecul său de trăsături primitive și moderne, craniul Yunxian 2 este considerat acum de cercetători drept un reprezentant timpuriu al grupului care, în cele din urmă, a dat naștere Denisovanilor.
Mai mult decât o simplă fosilă, craniul Yunxian 2 este o cronică a dinamismului evolutiv. Acesta demonstrează că arborele genealogic uman nu a fost o linie dreaptă, ci un tufiș dens de ramuri care au apărut, s-au adaptat și uneori au dispărut rapid, ca răspuns la provocările climatice ale Pământului. Înțelegerea acestei complexități timpurii nu doar că ne clarifică originile, dar ne oferă și o perspectivă esențială asupra diversității umane de astăzi. Fiecare nouă descoperire de acest fel nu închide un capitol, ci deschide zeci de întrebări noi, propulsând știința către următoarea frontieră a cunoașterii despre cine suntem și de unde venim.
