O falie tectonică masivă, considerată mult timp inactivă, se pregătește în tăcere pentru o ruptură catastrofală sub Canada și Alaska, conform unui nou studiu. Marea problemă? Nimeni nu poate prezice când se va întâmpla.
Falia Tintina, o structură geologică gigantică ce se întinde din nord-estul provinciei Columbia Britanică până în inima Alaskăi, acumulează constant tensiune de cel puțin 12.000 de ani. O nouă analiză, care contrazice evaluările anterioare, sugerează că aceasta este departe de a fi benignă și rămâne extrem de activă.
Studiu: un cutremur masiv în America de Nord este inevitabil
Oamenii de știință sunt acum siguri că un cutremur major, cu o magnitudine de cel puțin 7,5, este inevitabil. Tot ce nu știu este momentul exact.
„Descoperirile noastre indică faptul că falia este activă și continuă să acumuleze tensiuni. Prin urmare, anticipăm că în viitor se va rupe din nou.”, a declarat pentru BBC Science Focus dr. Theron Finley, autorul principal al studiului publicat în Geophysical Research Letters.
Tintina este o „falie laterală dreaptă”, un tip de falie unde două blocuri ale scoarței terestre alunecă orizontal unul pe lângă celălalt. De-a lungul istoriei sale, o parte a faliei s-a deplasat cu aproximativ 430 de kilometri, în special în timpul Eocenului (acum 56-33,9 milioane de ani), când se crede că mișcarea atingea 13 mm pe an.
Până acum, regiunea a înregistrat doar cutremure minore, ceea ce a creat o falsă impresie de siguranță.
„Au fost detectate câteva cutremure mici, cu magnitudinea între trei și patru, de-a lungul sau în vecinătatea faliei Tintina. Dar nimic nu sugera că ar fi capabilă de rupturi mai mari.”, a explicat Finley.
Percepția s-a schimbat radical când echipa lui Finley a reexaminat falia folosind tehnologii de ultimă generație. Combinând modele satelitare cu date LIDAR (detecție și telemetrie prin lumină) obținute cu drone, cercetătorii au reușit să „vadă” prin pădurile dese din Yukon. Ceea ce au descoperit a fost un peisaj marcat de semnele unui trecut seismic violent și ale unui viitor la fel de activ.
Suprafața era presărată cu escarpamente de falie – ridicături lungi și înguste care se formează atunci când un cutremur rupe suprafața pământului. „În cazul faliei Tintina, escarpamentele apar ca o serie interesantă de movile aliniate”, a precizat Finley.
Nu a mai fost un cutremur major în ultimii 12.000 de ani
Datarea acestor formațiuni a relevat un detaliu îngrijorător: deși falia s-a rupt de nenumărate ori în ultimii 2,6 milioane de ani, nu a mai produs un cutremur major în ultimii 12.000 de ani. În tot acest timp, a continuat să acumuleze lent tensiune, cu o rată de 0,2 până la 0,8 mm pe an.
Din fericire, regiunea este slab populată. Cu toate acestea, Finley avertizează că, atunci când ruptura se va produce, sunt probabile alunecări de teren masive, daune semnificative la infrastructură și un impact serios asupra comunităților din apropiere.
Incertitudinea rămâne cel mai mare dușman. „Vreau să fie clar că nu avem o idee precisă despre cât de iminent este un cutremur. Știm doar din observațiile noastre că pare să fi trecut mult timp de la ultimul. Dar nu există o modalitate de a ști dacă este mai probabil să se producă unul în următoarele zile sau săptămâni, sau peste mii de ani.”, a subliniat el.
Acum că falia a fost confirmată ca fiind activă, următorul pas pentru cercetători este să estimeze mai bine frecvența cutremurelor mari. Deși acest lucru nu va permite o predicție exactă, ar putea oferi un interval de timp mai fiabil pentru viitoarele evenimente.
„Cutremurele nu se produc neapărat periodic, dar ne-ar oferi o idee mai clară despre frecvența cu care ne putem aștepta la cutremure mari”, a concluzionat Finley. Un lucru este însă cert: atunci când Tintina se va trezi, nu o va face în liniște.
