Un studiu care a analizat înregistrări video cu cimpanzei care rostesc cuvinte precum „mama” și „cup” (eng. „ceașcă”) a arătat că cimpanzeii ar putea fi capabili să vorbească, la fel cum o facem şi noi.

A fost acceptat pe scară largă faptul că limbajul este o caracteristică unică a omului. Dintre toate animalele de pe Pământ, oamenii posedă o capacitate unică nu numai de a forma cuvinte distincte pentru a transmite un înțeles, ci și de a aplica aceste cuvinte în situații sociale și de a le schimba conotațiile în contexte diferite.

Acum, cercetătorii care analizează înregistrări video ale cimpanzeilor care pronunță cuvinte umane au contestat această convingere. Un nou studiu demonstrează că cimpanzeii sunt mult mai capabili să vorbească decât se credea inițial.

Cu cercetări suplimentare, această revelație ar putea redefini înțelegerea noastră atât a evoluției limbajului uman, cât și a capacității de vorbire a primatelor mari.[sursa]

cimpanzeii ar putea fi capabili să vorbească
Cercetătorii cred că cimpanzeii ar putea fi capabili să vorbească la fel ca oamenii

Particularitățile capacității unice de vorbire a omului

În prezent, experții încă nu sunt siguri când s-a dezvoltat limbajul uman. Estimările variază de la 300.000 de ani în urmă până la 50.000 de ani în urmă. Cu toate acestea, este larg acceptat faptul că oamenii sunt singurele animale cu abilități fonetice și capacitatea de a învăța noi vocalize.

De ani de zile, cercetătorii au încercat să experimenteze limbajul la alte animale, inclusiv la cașalot, care comunică printr-un „alfabet” complicat format din clicuri rapide.

Cele mai productive experimente au avut loc în rândul celor mai apropiate rude ale oamenilor, maimuțele mari. Poate cel mai faimos exemplu este Koko, gorila care a fost învățată să folosească limbajul semnelor. În cadrul unui experiment realizat în anul 2023, cercetătorii au descoperit că cimpanzeii folosesc sintaxa și sunete specifice pentru a transmite idei unice despre mediul lor.

• CITEŞTE ŞI:  Cât înseamnă un an de câine cu adevărat? Un an de om nu face cât 7 de câine

Cu toate acestea, oamenii de știință au subliniat că, în afară de oameni, niciun animal cunoscut nu comunică cu ajutorul „limbajului” în sălbăticie. În schimb, animalele interacționează cu sunete unice, gesturi și alte manifestări vizuale. Aceste interacțiuni sunt adesea foarte emoționale și înnăscute, ceea ce le face mai puțin un limbaj dezvoltat, ci mai degrabă un sistem de coduri pe care nu sunt neapărat capabile să le modifice în diferite contexte sociale.

Din acest motiv, cercetătorii au crezut mult timp că maimuțele nu dispun de abilitățile neurologice necesare sau de controlul fizic al corzilor vocale care ar fi necesar pentru dezvoltarea limbajului.

Fiind cele mai apropiate rude ale oamenilor, cimpanzeii au fost cei mai promițători pentru cercetătorii care doresc să înțeleagă evoluția limbajului. Un studiu recent realizat de specialiști în vorbire și psihologi din Suedia, Regatul Unit și Elveția a dezvăluit pentru prima dată că cimpanzeii ar putea fi într-adevăr capabili să comunice ca oamenii.

Videoclipurile analizate de către cercetători: cimpanzeii ar putea fi capabili să vorbească

Recent, o echipă de cercetători condusă de către Axel G. Ekström a dorit să analizeze dacă ruda noastră cea mai apropiată este capabilă să dezvolte limbajul.

Publicitate

Echipa de cercetare a început prin a examina trei videoclipuri cu cimpanzei în captivitate care păreau să adreseze cuvinte îngrijitorilor lor. Cercetătorii au descoperit aceste videoclipuri după ce au răsfoit internetul.

„Uneori, videoclipurile înregistrate de publicul larg pentru a se distra se dovedesc a fi de mare interes pentru cercetători.”, a declarat Ekström.[sursa]

Cimpanzeul Renata

Primul videoclip a fost al unui cimpanzeu pe nume Renata care lucra cu îngrijitorul său în Italia în anul 1962. În videoclip, Renata este înregistrată pronunțând cuvântul „mama” de fiecare dată când dresorul o atinge pe bărbie.

• CITEŞTE ŞI:  Oamenii de ştiinţă au creat un robot hibrid, care se mişcă folosind ţesut viu

Cimpanzeul Johnny

Al doilea videoclip îl prezintă pe Johnny, un cimpanzeu de la Suncoast Primate Sanctuary din Palm Harbor, Florida, la mijlocul anilor 2000. În clip, Johnny strigă „mama” atunci când este ademenit cu un Twizzler roșu.

Folosind înregistrările audio din clipuri, cercetătorii au comparat fonetica vorbirii celor doi cimpanzei cu cea a unui bărbat, ajungând la concluzia că cimpanzeii sunt capabili să producă structura silabică necesară pentru a rosti cuvinte specifice unui limbaj.

Dar cercetătorii nu s-au oprit doar aici. Conform studiului, oamenii de știință au pus participanții să transcrie vocalize atât de la cimpanzei, cât și de la pacienți cu boala Parkinson, o boală adesea însoțită de tulburări de vorbire. Participanților nu li s-a spus ce vorbitor ascultă în fiecare clip. Rezultatele au arătat că participanții au înregistrat în mod constant vorbirea cimpanzeului ca exprimând cuvântul „mama”.

Acest studiu demonstrează subestimarea gravă a capacităților de vorbire ale cimpanzeilor și aruncă o lumină asupra modului în care oamenii au evoluat pentru a dezvolta limbajul.

Cercetătorii susțin că un strămoș comun între oameni și maimuțele mari avea aceste capacități de vorbire și că atât cimpanzeii, cât și oamenii le mențin. De asemenea, cercetătorii contestă convingerea de lungă durată conform căreia dezvoltarea limbajului a necesitat o evoluție a funcțiilor creierului la oameni, pe care cimpanzeii și alte maimuțe mari nu au experimentat-o.[sursa]

„Capacitățile de producție vocală ale marilor maimuțe au fost subestimate.”, au explicat cercetătorii. „Cimpanzeii posedă blocurile neuronale necesare pentru vorbire. Datele noastre completează această perspectivă: cimpanzeii pot produce «primele cuvinte» presupuse ale limbilor vorbite.”, au mai spus aceştia.

• CITEŞTE ŞI:  Cercetătorii au creat o nouă formă de aur și este extrem de bizară

Acum, Ekström și echipa sa lucrează la o serie de proiecte care studiază comportamentele vocale ale cimpanzeilor, gorilelor și urangutanilor.

„Există date bune despre limbile umane care arată că anatomia tractului vocal în sine contribuie la formarea sunetelor limbilor și bănuiesc că ceva similar se întâmplă la rudele noastre cele mai apropiate – care sunt toate foarte bune comunicatoare.”, a mai declarat Axel G. Ekström.

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante: