O echipă de arheologi a scos la lumină vestigiile unei întregi așezări din Epoca Bronzului, ascunsă de milenii sub traseul unei autostrăzi aflate în construcție în județul Argeș, România. Descoperirea oferă o imagine rară asupra vieții unei comunități preistorice care a prosperat în regiune acum aproximativ 4.000 de ani.
Situl a fost identificat în localitatea Tigveni, pe șantierul viitoarei autostrăzi Pitești-Sibiu. Aici, cercetătorii și studenții de la Centrul Universitar Pitești al Universității Politehnica București au început o muncă meticuloasă de excavare, dezvăluind secretele unei lumi demult apuse.
O fereastră către o lume pierdută: un sat vechi de 4.000 de ani
Primele săpături au scos la iveală artefacte care conturează viața de zi cu zi a acestei comunități. Printre ruine au fost găsite fragmente de chirpici, probabil din pereții locuințelor, alături de numeroase vase ceramice și râșnițe folosite pentru măcinarea cerealelor. Aceste obiecte sugerează existența unei societăți agricole bine organizate.
Valoarea descoperirii este însă mult mai profundă, conform specialiștilor. Cercetarea nu se limitează la simpla catalogare a obiectelor, ci analizează și modul complex în care aceste comunități antice interacționau cu mediul înconjurător. Oamenii de știință studiază în special relația dintre așezările umane și albia râului Topolog, pentru a înțelege cum peisajul a influențat dezvoltarea societății și cum, la rândul său, a fost modelat de prezența umană.
Tehnici moderne pentru secrete antice
„Coordonăm lucrările de arheologie şi de documentare în ceea ce noi numim «Situl 1» din cadrul lotului 3, în zona kilometrului 80 al viitoarei autostrăzi”, a explicat dr. Maria-Magdalena Ștefan, arheolog specialist la Muzeul Național de Istorie a României.
Procesul de excavare este unul de anvergură. „În acest moment, efectuăm lucrări de decapare, adică scoatem stratul vegetal pe o suprafaţă mare, cu ajutorul a două utilaje de mare tonaj. O facem în niveluri succesive de adâncime şi verificăm situaţiile arheologice care apar pe măsura acestei adânciri”, a adăugat Ștefan.
Potrivit Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), zona era deja cunoscută pentru potențialul său arheologic, cercetări anterioare din anii ’70-’80 relevând artefacte din epoca fierului.
Însă investigațiile actuale beneficiază de tehnologie de ultimă oră. „Se folosesc tehnici și metode noi de cercetare – geofizice, teledetecție, fotogrametrie – care furnizează informații complete și complexe în analiza unui sit arheologic”, au transmis reprezentanții CNAIR într-o declarație publică.
Proiectul reprezintă și o oportunitate unică de formare pentru viitoarea generație de cercetători, în cadrul săpăturilor fiind implicați studenți de la diverse specializări, precum Istorie, Litere, Teologie și Arte.
Pe măsură ce cercetările continuă, arheologii speră să dezvăluie și mai multe detalii despre structura acestei așezări antice și despre modul de viață al locuitorilor săi, adăugând o nouă pagină fascinantă în istoria complexă a Europei.
