Pe malurile Rhône-ului, în apropierea vechii colonii romane Vienne, pământul a dezvăluit un secret păstrat timp de aproape două milenii: un mausoleu circular, magnific, a cărui arhitectură amintește de locul de veci al primului împărat al Romei, Augustus. Descoperirea de la Saint-Romain-en-Gal, lângă Lyon, este considerată de arheologi „excepțională”, oferind o fereastră rară către opulența și puterea elitei din Galia romană.
Mormântul unui aristocrat misterios
Construit în jurul anului 50 d.Hr., monumentul funerar impresionează prin dimensiuni: un diametru interior de 15 metri și o înălțime estimată la peste șase metri. Poziția sa strategică îl făcea vizibil tuturor celor care intrau în prospera colonie Vienne, o declarație de statut ce dăinuia și după moarte, conform ArkeoNews.
Inspirația directă din grandiosul Mausoleu al lui Augustus din Roma nu este întâmplătoare. Ea subliniază prestigiul imens al persoanei înhumate aici, cel mai probabil un membru al aristocrației locale cu legături strânse cu puterea imperială. „Era o persoană care, chiar și după moarte, a rămas prezentă în lumea celor vii. Asemănarea cu mausoleul împăratului sugerează o figură cu o putere și o influență politică semnificative.”, explică Giulia Ciucci, arheolog și director științific al sitului.
Deși în Franța au fost documentate alte 18 mausolee similare, acesta este singurul de formă circulară păstrat în condiții atât de bune, devenind o dovadă crucială a legăturilor profunde dintre provincie și capitala imperială.
O copie a mausoleului lui Augustus admirată de public
Ceea ce face această descoperire și mai specială este contextul ei. Săpăturile s-au desfășurat pe parcursul verii sub privirile vizitatorilor, studenților și localnicilor, transformând arheologia într-un spectacol viu. „Cu toții am visat să fim acolo când se face o descoperire. Aceste săpături vor lăsa o amprentă de neșters nu numai asupra studenților, ci și asupra vizitatorilor care au văzut cum trecutul lor prinde viață.”, a remarcat Martine Publié, vicepreședinte al departamentului Rhône.
Proiectul, care va continua până în 2027 în colaborare cu mai multe universități franceze, consolidează viziunea sitului Saint-Romain-en-Gal ca un „muzeu in situ”, unde istoria este scoasă la lumină și expusă exact acolo unde s-a petrecut. Marea speranță rămâne identificarea, într-o zi, a enigmaticului ocupant al mormântului.
Viața de zi cu zi în umbra monumentelor
În apropierea grandiosului mausoleu, o altă realitate a ieșit la iveală: urmele a trei magazine antice, datând din secolele I-II d.Hr. Distruse de un incendiu, structurile au fost, paradoxal, conservate de flăcări, păstrând detalii prețioase despre viața economică a orașului.
Cercetătorii au identificat două ateliere de albit, unde meșterii curățau și tratau țesăturile din lână, în special togile albe, simbol al cetățeniei romane. Un al treilea magazin adăpostea un cuptor, folosit probabil pentru prelucrarea sticlei sau în scopuri culinare. „Calitatea și diversitatea acestor vestigii ne vor permite să înțelegem mai bine comerțul local. Avem rar ocazia de a găsi dovezi atât de bine conservate ale activității economice de zi cu zi.”, afirmă Benjamin Clément, profesor de arheologie romană.
Astfel, săpăturile de la Saint-Romain-en-Gal reconstituie imaginea completă a societății romane: o lume duală, în care măreția monumentală a elitelor coexista cu ritmul vibrant al comerțului și meșteșugurilor cotidiene. În timp ce arheologii continuă să sape, fiecare strat de pământ promite noi răspunsuri despre cine erau și cum trăiau oamenii care au modelat acest colț al Imperiului Roman.
