O mutație genetică rară, cunoscută pentru că ne face mai vulnerabili la anumite bacterii, ar putea deține secretul dezvoltării unui antiviral suprem. Deși provoacă o deficiență a regulatorului imunitar ISG15 și inflamații persistente, această anomalie deblochează „superputeri” neașteptate împotriva virusurilor.
Inspirată de această descoperire, o echipă de la Universitatea Columbia, condusă de imunologul Dusan Bogunovic, a dezvoltat o nouă terapie experimentală. Administrată sub formă de picături nazale, aceasta ar putea oferi temporar oricui aceleași proprietăți antivirale remarcabile, conform unui studiu publicat în jurnalul științific Science Translational Medicine.
Totul a pornit de la o întâmplare fericită în cercetare.
„Descoperirile noastre confirmă puterea cercetării motivate de curiozitate, fără idei preconcepute. Nu căutam un antiviral când am început să studiem pacienții noștri rari, dar studiile au inspirat dezvoltarea unui antiviral universal pentru toată lumea.”, a declarat Bogunovic.
Cercetătorul adaugă cu încredere: „Credem că tehnologia va funcționa chiar dacă nu cunoaștem identitatea virusului.”
Cu ani în urmă, Bogunovic a observat un grup de pacienți cu o inflamație ușoară, care îi expunea la infecții bacteriene, dar care, în mod surprinzător, păreau imuni la o gamă largă de virusuri. Ulterior, a descoperit că toți aveau o deficiență a proteinei ISG15, cauzată de o mutație genetică.
Deși mutația provoca o inflamație cronică de nivel redus, Bogunovic a realizat că tocmai această stare le conferea pacienților o capacitate excepțională de a respinge invadatorii virali.
„Tipul de inflamație pe care îl aveau era antiviral. Atunci mi-am dat seama că aceste persoane ar putea ascunde ceva. Mă gândeam că, dacă am putea produce acest tip de activare imunitară ușoară la alte persoane, le-am putea proteja de aproape orice virus.”, își amintește cercetătorul.
De la descoperire la o nouă terapie care te-ar putea proteja de aproape orice virus
Pornind de la această idee, echipa sa a creat un pachet terapeutic bazat pe nanoparticule lipidice, care transportă zece molecule de ARNm. Acestea, la rândul lor, instruiesc organismul să producă proteinele ce mimează efectul protector al deficienței de ISG15.
În experimentele pe șoareci și hamsteri, terapia injectată în plămâni a reușit să blocheze temporar replicarea unor virusuri precum gripa și SARS-CoV-2.
„Generăm doar o cantitate mică din aceste zece proteine, pentru o perioadă foarte scurtă, ceea ce duce la o inflamație mult mai redusă decât cea observată la persoanele cu deficit de ISG15. Dar această inflamație este suficientă pentru a preveni bolile virale.”, mai explică Bogunovic.
Cu toate acestea, cercetătorul a menționat că nanoparticulele nu au fost încă produse „în cantități suficient de mari încât să ne simțim confortabil să le administrăm imediat oamenilor”.
Următorii pași includ optimizarea terapiei pentru a produce mai multe proteine și pentru a determina durata exactă a imunității conferite. Dacă testele vor avea succes, această abordare ar putea deschide calea către o nouă generație de terapii genetice, inspirate de tehnologia ARNm care a stat la baza vaccinurilor ce au schimbat cursul pandemiei de COVID-19.
