Shakuntala Admane a simțit cum lumea începe să se învârtă în jurul ei. Era doar o oră de când muncea pe plantația de trestie de zahăr, sub un soare necruțător, dar a ignorat amețeala. A continuat să taie, să adune, să care, încă patru ore. Apoi, când termometrul a țipat peste 40 de grade Celsius, corpul ei a cedat. S-a prăbușit pe pământul uscat și încins.
Testele medicale aveau să dezvăluie mai târziu diagnosticul: hiponatremie. O afecțiune perfidă, în care nivelul de sodiu din sânge scade la un nivel periculos de scăzut. Fără tratament, creierul se poate umfla, pot apărea convulsii, comă, distrugerea mușchilor și, în final, moartea.
Cazul femeii de 60 de ani din satul Yadrav, India, nu este o anomalie. Este un semnal de alarmă. „În fiecare zi, cineva se prăbușește pe câmp,” mărturisește ea. Iar povestea ei este ecoul unui fenomen global, o amenințare tăcută care crește exponențial odată cu fiecare grad adăugat pe termometrul planetei.
O epidemie invizibilă, confirmată la nivel global
Deși India nu are un sistem național de monitorizare, micile studii și rapoartele medicilor locali pictează un tablou îngrijorător: pe măsură ce lunile devin mai fierbinți, cazurile de confuzie, slăbiciune și convulsii se înmulțesc.
Această legătură sinistră nu este doar o problemă locală. Oamenii de știință au trasat aceeași linie de la căldură la hiponatremie pe tot globul. O meta-analiză crucială din 2024, publicată în Clinical Endocrinology, a pus cap la cap cercetări din aproape 24 de țări de pe șase continente. Concluzia a fost clară și lipsită de echivoc: temperaturile ridicate sunt asociate în mod constant cu niveluri scăzute de sodiu. Autorii avertizează că astfel de cazuri „sunt susceptibile să crească odată cu creșterea temperaturilor globale și a frecvenței fenomenelor de căldură extremă”.
Dovezile continuă să se adune cu o viteză alarmantă:
- În Germania, un studiu din 2024 pe 2 milioane de pacienți a arătat o creștere a cazurilor de hiponatremie de fiecare dată când indicele de căldură (temperatura resimțită) depășea normalul;
- În Suedia, o țară pe care nu o asociem cu canicula, un studiu din martie a relevat o explozie a cazurilor atunci când temperaturile depășeau pragul de 20°C. O încălzire de doar 2°C ar putea duce la o creștere de aproape 14% a cazurilor în această țară.
„Având în vedere previziunile privind încălzirea globală și o populație în curs de îmbătrânire, prevalența hiponatremiei severe ar putea crește cu 66% în Stockholm,” avertizează Dr. Buster Mannheimer, co-autor al studiilor suedeze.
Cercul vicios din interiorul corpului nostru
Dar cum anume declanșează căldura acest dezechilibru chimic fatal? Totul se reduce la o luptă disperată a corpului pentru a supraviețui.
Hiponatremia apare atunci când concentrația de sodiu din sânge scade sub 135 mEq/L. Când ne este cald, transpirăm. Prin transpirație, pierdem nu doar apă, ci și electroliți vitali, inclusiv sodiu. În mod normal, corpul ar compensa prin eliminarea excesului de apă prin urină pentru a reechilibra concentrația.
Aici intervine paradoxul periculos. Dacă volumul de sânge este deja scăzut din cauza transpirației, corpul intră în panică de deshidratare. Eliberează hormoni care fac exact opusul: forțează rinichii să rețină apa. Această retenție de apă, menită să ne salveze de deshidratare, diluează și mai mult sodiul rămas în sânge, agravând hiponatremia într-un cerc vicios.
Factorii de risc: cine este în pericol?
Acest proces poate fi accelerat dramatic de factori comuni. Medicamentele banale, precum diureticele (folosite pentru a elimina excesul de apă, dar care elimină și electroliți), devin deosebit de periculoase pe timp de caniculă. Antidepresivele, antipsihoticele și anticonvulsivantele pot, de asemenea, să crească riscul.
Dr. Kai Kappert, de la Charité University Medicine din Berlin, subliniază că situația este agravată adesea de rehidratarea incorectă, doar cu lichide cu conținut scăzut de sodiu, cum ar fi apa plată.
Persoanele în vârstă sunt cele mai vulnerabile. Pe de o parte, capacitatea naturală a corpului de a gestiona căldura și de a elimina apa scade odată cu vârsta. Pe de altă parte, afecțiunile cronice (boli renale, infecții, cancer) și medicamentele prescrise pentru acestea se adaugă la riscul general.
O lume mai fierbinte, un viitor mai vulnerabil
Până în 2030, 1 din 6 oameni de pe planetă va avea peste 60 de ani. Asta înseamnă 1.4 miliarde de persoane potențial vulnerabile la hiponatremie, într-o lume care, conform Organizației Meteorologice Mondiale, are 86% șanse să depășească pragul critic de încălzire de 1.5°C în următorii cinci ani.
Ce se poate face? Dr. Mannheimer insistă că sfatul generic „beți multe lichide” este periculos și contraproductiv în acest context. „Având în vedere că principala cauză este retenția de apă, recomandarea necritică a unui consum ridicat de lichide ar fi, în majoritatea cazurilor, greșită,” spune el. Abordarea corectă este un consum echilibrat de lichide, care să înlocuiască simultan și electroliții pierduți.
Pentru muncitori precum Shakuntala Admane, soluțiile sunt însă mult mai greu de găsit. Acum cinci ani, putea munci opt ore fără probleme. Astăzi, realitatea ei este sumbră. „Dacă lucrez astăzi pe câmp în căldură extremă, nu pot lucra a doua zi. Mai întâi, trebuie să iau medicamente sau o perfuzie cu soluție electrolitică,” spune ea. „Acum, chiar și patru ore de muncă au devenit dificile.”
Fiica ei, Jayashree Pandav, în vârstă de 40 de ani, lucrează alături de ea și a suferit la rândul ei episoade similare. „Vizitele frecvente la medic au devenit acum o parte obișnuită a vieții oricărui lucrător agricol,” concluzionează ea.
Povestea lor nu mai este o excepție, ci devine rapid noua normă. Pe măsură ce linia dintre sănătatea planetară și sănătatea personală se evaporă sub soarele tot mai puternic, întrebarea fundamentală nu mai este dacă biologia noastră va ceda, ci cum vom reuși să ne adaptăm existența pentru a proteja un organism care nu a fost niciodată proiectat pentru noua realitate climatică a Pământului?
