Urme de mâini vechi, descoperite în anul 1998 în Tibet, au fost analizate de o echipă internațională de cercetători și datate la o vechime cuprinsă între 7.400 și 12.600 de ani.

Aceste urme au fost găsite în Munții Himalaya, iar cercetătorii au concluzionat că ele au fost făcute de oameni cu mii de ani mai târziu decât se credea inițial.

Descoperirile au fost publicate în revista Science.[sursa]

Urme de mâini vechi himalaya
Urme de mâini vechi au fost descoperite lângă un altar budist

Urme de mâini vechi arată că oamenii au trăit în Himalaya mult mai devreme decât se credea

Urmele de mâini au fost lăsate în nămolul fosilizat al unui izvor termal, în apropiere de ceea ce este acum Mănăstirea tibetană Chusang.

Inițial, oamenii de știință au estimat că urmele datează de aproximativ 20.000 de ani, fiind atribuite oamenilor care locuiau în acea zonă.

Descoperirea a fost făcută în vecinătatea unui altar budist. Urmele nu au fost ușor de observat, deoarece au fost frecvent netezite și lustruite de pelerinii care au vizitat situl de-a lungul timpului.

Noua cercetare sugerează însă că amprentele au fost făcute mult mai recent, undeva între 7.400 și 12.600 de ani în urmă.[sursa]

Urme de mâini vechi himalaya altar budist
Urmele au fost descoperite lângă un altar budist
Urme de mâini vechi himalaya altar budist
Urmele străvechi au fost şterse în timp chiar de către pelerinii care au călătorit în zonă
Urme de mâini vechi
Aceste urme de mâini vechi de 12.600 de ani arată că oamenii au trăit în Himalaya mult mai devreme decât se credea

Studiile genetice susțin această ipoteză, sugerând că o populație permanentă a ocupat situl cel puțin acum 8.000 până la 8.400 de ani.

Pentru a stabili cu mai mare precizie vechimea urmelor, cercetătorii au utilizat tehnici moderne de datare, inclusiv analiza izotopilor de thoriu și uraniu.

De asemenea, au realizat datarea cu radiocarbon a resturilor vegetale din apropiere, împreună cu o tehnică numită luminescență stimulată optic, care a ajutat la determinarea vechimii cristalelor de cuarț din stratul de rocă sedimentară în care au fost găsite urmele.

• CITEŞTE ŞI:  Top 10 cele mai ciudate boli psihice rare şi cum se manifestă acestea

Se estimează că drumul până la Chusang, pornind de la nivelul solului, ar fi durat între 28 și 47 de zile – o călătorie lungă și dificilă! În acea perioadă, regiunea era mai umedă și mai fertilă decât este astăzi, ceea ce ar fi contribuit la supraviețuirea populațiilor umane acolo.

Publicitate

Noua datare plasează aceste amprente printre cele mai vechi situri arheologice datate în mod fiabil de pe Platoul Tibetan.

Cercetările recente sugerează, de asemenea, că oamenii care au trăit aici nu erau doar nomazi, ci se stabiliseră în zonă permanent.

Randy Haas, antropolog și arheolog la Universitatea din Wyoming, a explicat că mediile de mare altitudine, precum Chusang, sunt printre ultimele locuri colonizate de oameni și oferă „un fel de laborator natural pentru studiul adaptării umane.”

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante: