Viermi antici, care au trăit în urmă cu 46.000 de ani, readuşi la viaţă de oamenii de ştiinţă

Oamenii de știință au reușit să readucă la viaţă viermi antici care au fost înghețați timp de aproximativ 46.000 de ani. Se crede că au trăit în epoca pleistocenului târziu. Acest mic grup de viermi a fost găsit la 40 de metri adâncime în permafrostul siberian. Au fost dezghețați și apoi reanimaţi.

Viermii provin din specia dispărută de mult timp denumită Panagarolaimus kolymaensis și nu erau de fapt morți, ci într-o stare latentă cunoscută sub numele de criptobioză. În timpul criptobiozei, metabolismul organismului se opreşte complet şi încetează să se reproducă, să se dezvolte şi să se repare. Cu toate acestea, atunci când condiţiile de mediu se îmbunătăţesc, nematodul se poate îmbunătăţi şi reveni la o stare activă.

Oamenii de știință aveau anterior doar dovezi că nematozii sau viermii rotunzi au putut rămâne în această stare până la 40 de ani. Dar, în realitate, aceste creaturi au coexistat cu…mamuții lânoși.

În anul 2018, mai mulți nematoz au fost datați la o vechime de aproximativ 32.000 de ani. Dar acum, o datare mai precisă cu radiocarbon arată că acești viermi de sol au existat în criptobioză în unele părți ale Siberiei cel puțin de la sfârșitul Pleistocenului. Adică în urmă cu aproximativ 46.000 de ani.

„Acest mic vierme ar putea fi acum în linie pentru un record mondial Guinness, după ce a rămas într-o stare de animație suspendată mult mai mult decât a crezut cineva posibil. Că ar putea fi reanimați după 46.000 de ani m-a lăsat absolut uluit. Este mai degrabă ca în basmul cu Frumoasa Adormită, dar pe o perioadă mult mai lungă.”, a declarat profesorul Teymuras Kurzchalia, autor principal al unui studiu asupra viermilor, publicat în revista PLOS Genetics, și profesor emerit la Institutul Max Planck de Biologie și Genetică a Celulare Moleculare din Germania.^[sursa]

După reînviere, aceşti viermi antici au supraviețuit doar o lună

Aceşti viermi antici au fost reînviați prin furnizarea de hrană și apă. Au supraviețuit mai puțin de o lună, dar de atunci au dat naștere la peste 100 de generații de viermi noi.

Până în prezent, oamenii de știință cunosc foarte puține animale capabile să rămână într-o stare latentă ca răspuns la condițiile dure de mediu. Tardigradele, nematodele și organismele acvatice microscopice, numite rotifere, sunt doar câteva dintre animalele cunoscute că intră în criptobioză.

Când cercetătorii au comparat genomul lui Panagarolaimus kolymaensis cu una dintre rudele sale vii, Caenorhabditis elegans, au descoperit o mulțime de gene care se suprapun cu cele ale viermilor din sol. Multe dintre genele comune sunt legate de mecanisme implicate în supraviețuirea în condiții dure de mediu.

Acest lucru este interesant, deoarece Caenorhabditis elegans se găsește de obicei în regiunile temperate, ascunzându-se în fructe sau plante putrezite.

Potrivit autorilor studiului, descoperirile lor „indică faptul că, adaptându-se pentru a supraviețui stării criptobiotice pentru perioade scurte de timp în medii precum permafrostul, unele specii de nematode au câștigat potențialul ca viermii individuali să rămână în stare latentă pentru perioade de timp geologice”.^[sursa]

Echipa de cercetători vrea să descopere acum ce rol joacă aceste gene comune în criptobioză și dacă există o limită în ceea ce privește timpul cât pot rămâne nematozii în această stare misterioasă.

„Aceste descoperiri au implicații pentru înțelegerea noastră a proceselor evolutive, deoarece perioadele de generație pot fi prelungite de la zile la milenii, iar supraviețuirea pe termen lung a acestei specii poate duce la refundamentarea descendențelor altfel dispărute.”, mai arată autorii studiului.