Vikingii au navigat până la capătul Pământului pentru a căuta fildeș, sugerează probele ADN

Vikingii au navigat până la capătul Pământului în căutarea fildeșului prețios. La propriu.

În Europa medievală, scandinavii făceau comerț cu colți de morsă, care acum au fost urmăriți până în extremitatea nordică a Groenlandei — mult dincolo de limitele tradiționale asociate acestei civilizații maritime.

O analiză genetică a 31 de artefacte din fildeș, păstrate în muzee din Europa, oferă dovezi preliminare că nordicii din Groenlanda căutau colți de morsă în zona arctică înaltă în aceeași perioadă în care inuiții Thule din America de Nord, și posibil predecesorii lor, Tuniit (sau Dorset), trăiau acolo.

Vikingii au navigat până la capătul Pământului

Aproape jumătate dintre artefactele de fildeș analizate provin de la o populație de morse care trăia în regiunea dintre nord-vestul Groenlandei și Canada arctică. Cele mai importante așezări nordice din Groenlanda erau situate în sud-vest.

„Nu ne-am așteptat ca nordicii să recolteze fildeș dintr-o zonă de captare atât de vastă. Rezultatele noastre preliminare ridică mai multe întrebări decât răspunsuri și ne străduim să înțelegem cum ar fi putut fi organizate aceste operațiuni de recoltare de fildeș de către comunitățile mici și izolate din Groenlanda.”, a declarat Peter Jordan, arheolog la Universitatea Lund din Suedia, într-un comunicat de presă.^[sursa]

Greer Jarrett, arheolog la Universitatea Lund, explică faptul că nordicii din Groenlanda ar fi trebuit să aștepte retragerea gheții marine înainte de a întreprinde o astfel de călătorie, având la dispoziție o fereastră de doar 10 săptămâni pentru explorare, înainte ca mările să înghețe din nou.

Călătoria până în vârful Groenlandei ar fi durat aproximativ o lună, dar odată ajunși acolo, echipajul ar fi beneficiat de lumină naturală continuă, permițându-le să vâneze sau să facă comerț în mod eficient.

„Studiul nostru nu demonstrează un contact direct între nordici și populațiile indigene din America de Nord, dar arată că aceștia au coexistat în aceeași regiune și în același timp, în căutarea aceleași resurse: morsa. Este foarte probabil ca aceste grupuri să se fi întâlnit, să fi interacționat și, eventual, să fi făcut schimb de produse din morsă.”, a declarat Morten Tange Olsen, ecolog la Universitatea din Copenhaga, pentru sursa citată.

Pentru a susține această ipoteză, va fi necesară analiza unui eșantion mai mare și mai divers de artefacte din fildeș, precum și cercetări arheologice suplimentare în zona arctică înaltă.

Dacă această teorie se confirmă, ar putea reprezenta un moment crucial în istoria speciei noastre: prima circumnavigație a planetei — o întoarcere completă de la originile noastre din Africa, prin Asia și Strâmtoarea Bering.

„Extinderea explorărilor nordice în Înalta Arctică sugerează că aceștia nu erau doar fermieri și coloniști, ci și comercianți strategi, implicați în exploatarea resurselor la distanțe mari. Este posibil ca aceste activități să îi fi pus în contact cu culturile indigene din Arctica, cum ar fi poporul Thule, și să fi avut loc schimburi care nu au fost documentate până acum.”, a declarat Emily Ruiz-Puerta, ecolog molecular la Universitatea din Copenhaga.^[studiu]

Există posibilitatea ca inuiții Thule sau Tuniit să fi vânat morsele din care provin aceste artefacte din fildeș.

Spre deosebire de nordicii din Groenlanda, care navigau în ambarcațiuni din lemn și probabil recoltau morsele cu lănci cu vârfuri din fier după ce acestea ieșeau din apă, inuiții Thule foloseau harpoane sofisticate pentru a vâna morsele înotătoare din ambarcațiuni deschise, impermeabilizate cu piei de animale.

Cercetătorii sugerează că este puțin probabil ca inuiții Tuniit sau Thule să fi vândut fildeș nordicilor, deoarece vikingii nu aveau prea multe bunuri valoroase de oferit în schimb care să justifice o călătorie atât de lungă către sud.

În schimb, nordicii aveau toate motivele să se îndrepte spre nord. În Europa medievală, fildeșul era extrem de prețuit pentru crearea de obiecte de lux, în special pentru scopuri religioase.

În Islanda, dispariția morselor a coincis cu colonizarea vikingă, iar indicii sugerează că un declin similar a avut loc și în Groenlanda, odată cu sosirea nordicilor în jurul anului 950 d.Hr. Este posibil ca exploatarea intensivă a resurselor să fie motivul pentru care nordicii au abandonat Groenlanda în anii 1400, după ce au epuizat populațiile de morse din nordul insulei.

Dacă cererea tot mai mare de fildeș în Europa i-a împins pe nordici și inuiții Thule în contact, cercetătorii sugerează că acest lucru reprezintă unul dintre primii pași spre globalizarea lanțurilor de aprovizionare.

„Există ecouri ale capitalismului global, care extrage resurse din zone îndepărtate, cu consecințe devastatoare.”, explică autorii studiului.

Cu toate acestea, perspectiva indigenă nu trebuie trecută cu vederea.

„Până acum, această poveste este una predominant eurocentrică, axată pe expansiunea și colonizarea nordică. Realitatea este însă mult mai nuanțată și mai interesantă. Avem nevoie de o regândire profundă și de numeroase cercetări noi.”, a afirmat Jarrett.