Pacientele cu cancer mamar care au intrat în remisie de ani sau chiar decenii ar trebui să fie precaute în fața infecțiilor respiratorii. O nouă cercetare alarmantă sugerează că unele virusuri comune pot reactiva celule canceroase care zăceau latente în plămâni.
„Celulele canceroase latente sunt ca jarul rămas într-un foc de tabără abandonat, iar virusurile respiratorii sunt ca un vânt puternic care reaprinde flăcările”, a explicat geneticianul molecular James DeGregori de la Universitatea din Colorado.
Interesul echipei sale a fost stârnit în timpul pandemiei de COVID-19, odată cu observarea unei creșteri neașteptate a cazurilor de cancer. Pentru a investiga, o echipă internațională a analizat datele populației umane și a folosit modele pe șoareci.
Virusurile respiratorii pot „trezi” celule canceroase latente
Descoperirile au fost frapante. Analizând datele din Biobanca din Marea Britanie, cercetătorii au constatat că pacienții aflați în remisie care s-au infectat cu SARS-CoV-2 au înregistrat ulterior o dublare a deceselor legate de cancer.
„Amploarea acestui risc crescut este aproape nemaiauzită în epidemiologia cancerului. Este un efect semnificativ.”, a subliniat epidemiologul Roel Vermeulen de la Universitatea din Utrecht, Olanda.
Într-o bază de date separată din Statele Unite, ce cuprinde aproape 37.000 de paciente, o infecție anterioară cu SARS-CoV-2 a fost asociată cu un risc cu peste 40% mai mare de a dezvolta cancer mamar metastatic la plămâni.
Studiile pe șoareci au oferit o imagine a modului în care s-ar putea produce această răspândire. La șoarecii infectați cu gripă și SARS-CoV-2, celulele canceroase mamare latente au început să prolifereze la doar câteva zile de la infectare. În decurs de două săptămâni, autorii au observat „o expansiune masivă a celulelor carcinomatoase în leziuni metastatice” de peste 100 de ori, arată Science Alert.
„Deși diferențele dintre specii impun prudență în interpretarea datelor obținute pe șoareci… în ansamblu, aceste descoperiri subliniază riscul substanțial de metastaze pe care COVID-19 îl prezintă pentru supraviețuitorii cancerului”, avertizează echipa condusă de geneticianul molecular Shi Chia.
Ideea că virusurile pot declanșa cancerul nu este nouă. Oamenii de știință suspectează de ani de zile că virusuri comune, precum Epstein-Barr (EBV), au acest potențial. Virusul papiloma uman (HPV) este deja un caz confirmat, motiv pentru care vaccinul anti-HPV este crucial în prevenirea unor boli precum cancerul de col uterin.
Încă din anul 1936, cercetătorii au căutat un virus care ar putea declanșa în mod similar cancerul de sân. S-au detectat virusuri cu risc ridicat în probe de cancer mamar uman; de exemplu, EBV este de cinci ori mai prezent în țesutul canceros mamar decât în cel normal. Cu toate acestea, mecanismul exact a rămas un mister.
Noul studiu sugerează că răspunsul sistemului imunitar la virusuri ar putea fi cheia. După remisie, un număr mic de celule canceroase pot rămâne latente în plămâni, oase sau ficat. Infecțiile respiratorii virale, precum gripa și COVID-19, provoacă inflamații care, la rândul lor, pot trezi aceste celule.
În experimentele pe șoareci, virusul gripal A a reactivat celulele canceroase latente doar atunci când a declanșat o creștere a citokinelor inflamatorii, cum ar fi IL-6. Același fenomen a fost observat și în cazul coronavirusului. Se pare că răspunsul imunitar la virus creează mediul perfect pentru proliferarea cancerului.
„Datele noastre sugerează că, dacă sunteți un pacient cu cancer care are aceste celule latente, puteți ajunge să duceți o viață normală și să muriți cu aceste celule latente, în loc să muriți din cauza trezirii lor. Dar dacă vă infectați cu un virus respirator, cum ar fi gripa sau COVID, șansa de a muri din cauza trezirii acestor celule latente este mult mai mare.”, a spus DeGregori.
Dacă aceste concluzii se confirmă, protejarea milioanelor de supraviețuitoare ale cancerului de sân devine o prioritate vitală. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili dacă vaccinarea împotriva gripei sau COVID-19 poate reduce acest risc.
Studiul a fost publicat în revista Nature.
