Imaginează-ți un apel telefonic cu o persoană dragă. Vocea de la celălalt capăt al firului este familiară, caldă, dar ceva e diferit. Nu e un lapsus sau o idee confuză, ci o ezitare aproape imperceptibilă în fluxul vorbirii, o pauză cu o fracțiune de secundă mai lungă decât de obicei. Acest detaliu minuscul, această notă discordantă în melodia familiară a unei conversații, este exact semnalul pe care știința începe acum să-l decodeze, identificând riscul de Alzheimer.
Cercetătorii descoperă că aceste nuanțe delicate, adesea ignorate, ar putea fi cel mai timpuriu element al unor schimbări profunde în arhitectura creierului, prevestind un declin cognitiv cu ani înainte ca simptomele clasice să devină evidente.
Primele semne ale bolii Alzheimer ar putea fi, așadar, ascunse nu în ceea ce spunem, ci în cum o spunem. Aceasta este concluzia tulburătoare și plină de speranță a unor cercetări de ultimă oră.
Ceasul intern al creierului
Un studiu de referință din 2023, realizat de cercetători de la Universitatea din Toronto, a aprofundat exact această idee. Ei sugerează că, pe măsură ce îmbătrânim, viteza cu care ne desfășurăm discursul cotidian poate fi un indicator mult mai fidel al sănătății cognitive decât frustranta dificultate de a găsi un cuvânt.
Cu toții cunoaștem fenomenul de „vârful limbii” (lethologica). Deși este experimentat la orice vârstă, găsirea numelui potrivit pentru un obiect poate deveni o provocare reală după 60 de ani. Pentru a înțelege de ce, echipa din Toronto a conceput un experiment ingenios. Au invitat 125 de adulți sănătoși, cu vârste între 18 și 90 de ani, și le-au cerut inițial să descrie o scenă complexă, pentru a le înregistra ritmul natural al vorbirii.
Ulterior, participanților li s-au arătat imagini cu obiecte comune, în timp ce ascultau indicii audio menite să-i ajute sau să-i încurce. De exemplu, la vederea unei mături, unii auzeau un cuvânt ajutător, care rima („natura”), în timp ce alții auzeau un cuvânt înrudit, dar derutant („mop”). Rezultatul a fost clar: persoanele care au vorbit mai rapid și mai fluid în prima sarcină au găsit răspunsurile corecte mult mai repede în a doua, indiferent de indicii.
Aceste descoperiri susțin „teoria vitezei de procesare”, care postulează că o încetinire generală a procesării cognitive, nu neapărat a centrelor de memorie, stă la baza declinului cognitiv. „În vorbirea naturală, persoanele în vârstă tind să producă mai multe disfluențe, cum ar fi pauze neumplute și umplute (de exemplu, „uh” și „um”) și au, în general, un ritm de vorbire mai lent,” explică echipa condusă de psihologul Hsi T. Wei.
Martorii din laborator: cum se identifică riscul de Alzheimer
Această direcție de cercetare a deschis „uși interesante”, după cum afirma într-un articol din 2024 Claire Lancaster, cercetătoare în domeniul demenței. Iar tehnologia modernă accelerează descoperirile. Anumiți algoritmi de inteligență artificială pot deja prezice un diagnostic de Alzheimer cu o acuratețe de 78,5%, folosind exclusiv tiparele de vorbire.
Dar care este legătura biologică? Alte studii au arătat că pacienții cu o acumulare mai mare de plăci amiloide în creier – una dintre caracteristicile bolii Alzheimer – sunt mai predispuși să aibă probleme legate de fluența verbală.
Însă piesa de rezistență a venit în 2024, de la Universitatea Stanford. Un studiu condus aici a făcut o corelație directă și șocantă: pauzele mai lungi și un ritm general mai lent al vorbirii erau asociate cu niveluri mai ridicate de proteine tau încâlcite – cealaltă marcă biologică esențială a bolii Alzheimer. „Acest lucru sugerează că schimbările de vorbire reflectă dezvoltarea patologiei bolii Alzheimer chiar și în absența unei deficiențe cognitive evidente,” au concluzionat autorii.
Fundațiile acestei noi științe sunt încă în curs de așezare. Dar, încetul cu încetul, oamenii de știință învață să decodeze partitura ascunsă în discursul nostru, descoperind ce anume spun cuvintele, și mai ales tăcerile noastre, despre starea profundă a creierului.
Studiul inițial din 2023 a fost publicat în jurnalul de specialitate Aging, Neuropsychology, and Cognition.
