Zgomotul urban este o prezență atât de constantă, încât adesea nici nu-l mai percepem. Însă, dincolo de vuietul mașinilor, zgomotul trenurilor și murmurul îndepărtat al orașului, se ascunde un risc invizibil pentru sănătate, iar oamenii de știință descoperă acum că această poluare fonică face mai mult decât să ne perturbe somnul – ne poate afecta bunăstarea mintală pe termen lung.
Un studiu recent, publicat în jurnalul științific Environmental Research ca parte a proiectului LongITools, a scos la iveală o legătură clară între expunerea la zgomotul din trafic și diagnosticele de depresie sau anxietate. Aceasta este prima cercetare care analizează impactul pe termen lung asupra copiilor, adolescenților și tinerilor adulți.
Cercetătorii de la Universitatea din Oulu, Finlanda, au descoperit o creștere bruscă a riscurilor pentru sănătatea mintală atunci când zgomotul din trafic în locuințe depășește 53 de decibeli (dB), un prag peste limita de siguranță stabilită de Organizația Mondială a Sănătății. Descoperirile subliniază importanța măsurilor de planificare urbană, cum ar fi proiectarea dormitoarelor pe laturile mai liniștite ale clădirilor și reducerea limitelor de viteză.
Zgomotul constant al traficului, o amenințare tăcută pentru sănătate
Zgomotul ambiental – de la drumuri, căi ferate, aeroporturi și șantiere – este considerat a doua cea mai mare problemă de sănătate a mediului în Europa. Pe lângă afectarea auzului și perturbarea somnului, acesta poate declanșa stres emoțional, care, în timp, poate contribui la probleme cardiovasculare și boli neurologice.
Mai mult, zgomotul activează răspunsul la stres al organismului prin axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală. Acest proces poate afecta reglarea emoțională, funcțiile cognitive și comportamentul, fiind deosebit de periculos pentru copii, ale căror sisteme sunt încă în plină dezvoltare.
Studiul a monitorizat 114.353 de persoane născute în Finlanda între anii 1987 și 1998, care locuiau în zona metropolitană Helsinki în 2007. Participanții au fost urmăriți timp de un deceniu, de la vârste cuprinse între 8 și 21 de ani. Expunerea la zgomot a fost calculată pentru ambele laturi ale fiecărei locuințe, luând în considerare zgomotul traficului rutier și feroviar, cu o atenție specială acordată orelor de seară și de noapte.
O legătură incontestabilă
Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca zgomotul din trafic să fie menținut sub 53 dB pe parcursul a 24 de ore. Studiul a confirmat că riscurile cresc semnificativ la acest nivel sau peste el. Fiecare creștere de 10 dB pe partea cea mai expusă a locuinței a fost asociată cu un risc cu 5% mai mare de depresie și cu 4% mai mare de anxietate.
„Analiza noastră a arătat că riscul de anxietate este cel mai scăzut când zgomotul traficului este de aproximativ 45-50 dB în partea mai liniștită a locuințelor, dar crește semnificativ după 53-55 dB. Peste 53 dB, zgomotul devine un factor de stres psihologic semnificativ pentru tineri, indiferent dacă aceștia dorm în partea mai liniștită sau mai zgomotoasă a locuinței.”, a remarcat dr. Anna Pulakka, autoarea principală a studiului.
În mod interesant, legătura cu anxietatea a fost mai puternică în rândul bărbaților și al celor ai căror părinți nu aveau un istoric de tulburări de sănătate mintală.
Mai mult decât zgomot
Cercetătorii au verificat dacă alți factori, precum poluarea aerului sau accesul la spații verzi, ar putea explica această corelație. Concluzia a fost că zgomotul are un impact independent asupra sănătății mintale.
Zgomotul nocturn a fost puternic asociat cu depresia, ceea ce susține ipoteza că perturbarea somnului este unul dintre principalele mecanisme prin care poluarea fonică ne afectează. În cazul anxietății, cel mai mare impact a fost observat în zonele cu niveluri de zgomot de 60-65 dB, care, de regulă, prezentau și alte provocări sociale și de mediu, precum condiții de locuit mai precare.
„Descoperirile noastre susțin luarea de măsuri suplimentare pentru reducerea expunerii la zgomotul traficului. Pentru factorii de decizie și urbaniști, acestea ar trebui să includă măsuri precum asigurarea amplasării dormitoarelor în partea mai liniștită a locuinței și asigurarea existenței unor spații verzi în apropiere. În ceea ce privește transportul, ar trebui luate în considerare și anvelope mai silențioase sau reducerea limitelor de viteză.”, a explicat Yiyan He, autorul principal al studiului.
Aproximativ 10% dintre tinerii din studiu au fost diagnosticați cu depresie sau anxietate până la vârsta de 30 de ani. Deoarece zgomotul din trafic este un factor pe care orașele îl pot controla, reducerea acestuia în zonele rezidențiale ar putea deveni un instrument esențial pentru protejarea sănătății mintale a tinerelor generații.
