5 locuri din lume interzise femeilor, în care doar bărbații au voie

Deşi pare greu de crezut pentru vremurile în care trăim, există locuri din lume interzise femeilor, în care doar bărbaţii au acces. Sunteți o femeie dornică de o nouă ștampilă în pașaport? Atunci ar fi bine să ocoliți următoarele destinații, toate fiind renumite nu doar pentru peisajele spectaculoase sau importurile istorice, ci și pentru faptul că interzic accesul femeilor printre turiști. De la credințe religioase străvechi la restricții de moralitate din era nazistă, iată cinci locuri pe care femeile nu au voie să le viziteze – și de ce.

În diverse colțuri ale lumii, există destinații unde femeilor le este strict interzis accesul. Motivele sunt variate și adânc înrădăcinate în tradiții religioase, restricții istorice sau norme sociale.^[sursa]

5 locuri din lume interzise femeilor

#1. Muntele Athos, Grecia

De mai bine de o mie de ani, pelerinii și călugării ortodocși au venit în număr mare la zecile de mănăstiri ortodoxe de pe și din jurul Muntelui Athos, situat pe o peninsulă pitorească din nordul Greciei, cunoscută atât pentru priveliștile spectaculoase, cât și pentru peșterile cu artă rară. „Muntele Sfânt”, împreună cu cei peste 160 de kilometri de teren din jur, este protejat ca sit al Patrimoniului Mondial UNESCO încă din anii 1990, datorită „semnificației sale universale excepționale.”

Deși Muntele Athos este de o importanță universală, nu este deschis tuturor. Din 1046 d.Hr., femeile, dar și animalele de sex feminin, au fost interzise în Peninsula Athos — cu o singură excepție: pisicile.

Mănăstirile de aici interzic accesul femeilor pentru a proteja jurămintele de celibat ale călugărilor, dar tradiția ortodoxă susține, de asemenea, că Muntele Athos aparține Fecioarei Maria, iar nicio altă femeie nu poate păși pe acest pământ considerat sfânt.

Totuși, aceste reguli stricte nu le-au descurajat pe unele femei să încerce să se strecoare pe peninsulă de-a lungul timpului, deghizându-se în bărbați. În 2019, un set de oase feminine a fost descoperit sub o capelă bizantină, o dovadă că interdicția nu a fost întotdeauna respectată. Cu toate acestea, Muntele Athos rămâne închis femeilor, fiind protejat de un statut juridic special în Grecia, care îi oferă autonomie, și de o legislație europeană ce recunoaște această interdicție din motive religioase și spirituale.^[sursa]

#2. Muntele Ōmine, Japonia

Dacă sunteți în căutarea egalității de gen pe trasee montane, poate ar fi bine să evitați Muntele Ōmine din Japonia. Aflat pe insula Honshu, acest munte este venerat pentru semnificația sa sacră și pentru bogatul său patrimoniu cultural.

De asemenea, desemnat sit al Patrimoniului Mondial UNESCO, Muntele Ōmine are o profundă importanță spirituală. Templele și sanctuarele șintoiste și budiste din jurul său au atras de-a lungul timpului călugări asceți, pelerini și chiar membri ai familiei imperiale. Drumeții care se aventurează pe cărările sale verzi și accidentate sunt răsplătiți cu peisaje montane liniștite și unice.

Cu toate acestea, femeilor le este interzis accesul pe vârful Ōmine de peste o mie de ani. Interdicția este justificată atât prin faptul că femeile ar „distrage atenția” pelerinilor bărbați, cât și prin vechile reguli care interzic prezența femeilor aflate la menstruație în cadrul ritualurilor religioase. Deși tradiția este veche, ea a fost contestată de multe ori în ultimii ani. În anul 2004, când muntele a fost inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, peste 10.000 de femei japoneze au semnat o petiție pentru ridicarea interdicției.^[sursa]

#3. Insula Okinoshima, Japonia

Un alt sit sacru din Japonia interzis femeilor este Insula Okinoshima, o mică insulă aflată în largul orașului Fukuoka. Administrată de un grup rotativ de preoți șintoiști solitari, insula este considerată o divinitate în sine și a fost recunoscută de UNESCO drept un „exemplu excepțional al tradiției de venerare a unei insule sacre.”

Originile spirituale ale insulei se leagă de trei zeițe ale mării, onorate în sanctuarele de pe Okinoshima. Timp de peste o mie de ani, pelerinii au adus ofrande pe insulă, precum oglinzi, monede și inele de aur, provenite din Peninsula Coreeană, simbolizând schimburile istorice dintre Japonia și Coreea.

Astăzi, insula este în mare parte interzisă atât bărbaților, cât și femeilor. Totuși, anual, sute de bărbați participă la un festival pe Okinoshima, dar accesul le este permis doar după ce trec printr-un ritual de purificare, scăldându-se în apa mării. De ce nu li se permite și femeilor să viziteze insula? În anul 2017, un oficial japonez a declarat că traversarea spre insulă este considerată prea periculoasă pentru femei și că interdicția este impusă în interesul siguranței lor.^[sursa]

#4. Herbertstrasse, Hamburg, Germania

Chiar și în Europa liberală există enclave interzise femeilor-turiste. Herbertstrasse, o stradă faimoasă din Hamburg, Germania, este una dintre ele. Cu excepția lucrătoarelor sexuale, accesul femeilor pe această stradă este interzis. Situată în apropierea cartierului Reeperbahn, cunoscut pentru industria sa de sex, Herbertstrasse este o stradă mică, iluminată de neoane, unde lucrătoarele sexuale își oferă serviciile în mod legal, expuse în vitrine.

Deși este o stradă publică și, în mod normal, supusă legilor germane stricte privind egalitatea de gen, accesul pe Herbertstrasse este limitat prin bariere mari de metal. Acestea au afișe clare care interzic accesul femeilor și bărbaților sub 18 ani.

Aceste bariere au o istorie controversată. În timp ce prostituția era deja practicată pe Herbertstrasse de multă vreme, strada a fost deschisă publicului până în anul 1933, când naziștii nou-veniți la putere au instalat bariere pentru a controla „moravurile” și a izola prostituatele. În cadrul acestui efort, au încercat să reducă influența negativă a muncii sexuale asupra „moralității” societății germane.

Însă, în spatele acestor măsuri, se ascunde o istorie întunecată: naziștii au arestat peste 3.000 de femei din Hamburg pentru prostituție, etichetându-le drept „asociale.” Multe dintre ele au murit în lagăre de concentrare precum Ravensbrück și Neuengamme, iar poveștile lor au fost uitate. Astăzi, barierele rămân, iar în anii ’70 au fost întărite cu oțel, păstrând Herbertstrasse interzisă femeilor. În apropiere, vizitatorii pot vedea „Stolpersteine” — plăci comemorative care poartă numele prostituatelor persecutate, în memoria celor care și-au pierdut viața în timpul regimului nazist.

#5. Parcul Național Band-e-Amir, Afganistan

Supranumit „versiunea afgană a Marelui Canion”, Parcul Național Band-e-Amir, situat în provincia Bamiyan, este primul parc național al Afganistanului. Renumit pentru lacurile sale spectaculoase, stâncile impunătoare și barajele naturale, Band-e-Amir acoperă peste 200 de mile de peisaje uluitoare. Deschis în 2009 și nominalizat pentru includerea în Patrimoniul Mondial UNESCO, parcul a fost odinioară un simbol al progresului Afganistanului postbelic, atrăgând turiști din întreaga lume. A fost, de asemenea, unul dintre primele locuri din țară unde au fost angajate femei rangeri.

Însă, în anul 2023, regimul taliban a interzis accesul femeilor în parc, invocând presupuse încălcări ale normelor de „modestie.” La intrările în parc au fost staționați luptători talibani pentru a le împiedica pe femei să intre, transformând o destinație simbolică într-un nou front al restricțiilor impuse de regimul taliban.^[sursa]

Aceasta este doar una dintre numeroasele măsuri luate de talibani pentru a elimina prezența femeilor din viața publică din Afganistan. De la revenirea la putere în anul 2021, Ministerul pentru Promovarea Virtuților și Prevenirea Viciilor a impus restricții severe asupra drepturilor femeilor, limitându-le accesul la educație, locuri de muncă și chiar libertatea de a călători fără un însoțitor de sex masculin. Femeile nu mai au voie să parcurgă distanțe lungi folosind transportul public și trebuie să respecte reguli stricte privind îmbrăcămintea.

Locuitorii din zona Band-e-Amir au raportat o scădere drastică a turismului după intrarea în vigoare a interdicției, ceea ce înseamnă că multe femei nu mai pot vedea unul dintre cele mai frumoase peisaje ale țării. În prezent, singurele femei care se mai pot bucura de acest colț de natură sunt cele care locuiesc deja în această regiune îndepărtată și pitorească.