O echipă de arheologi a declarat că a descoperit ceea ce ar putea fi cea mai mare groapă comună excavată vreodată în Europa, într-un sit din sudul Germaniei.

Aproximativ 1.000 de schelete ale victimelor ciumei bubonice au fost găsite până acum în gropi comune din centrul orașului Nürnberg, care, potrivit unui comunicat de presă, ar putea conține în total peste 1.500 de persoane, potrivit experților.[sursa]

Rămășițele au fost descoperite în timpul unei cercetări arheologice înainte de construirea unor noi clădiri rezidențiale în oraș.

Melanie Langbein, de la departamentul pentru conservarea patrimoniului din Nürnberg, a declarat pentru CNN că au fost identificate opt gropi de ciumă, fiecare conținând câteva sute de cadavre.

cea mai mare groapă comună
Arheologii au descoperit cea mai mare groapă comună din Europa

Indicii care indică faptul că ar fi vorba despre cea mai mare groapă comună din Europa

„Acei oameni nu au fost înmormântați într-un cimitir obișnuit, deși avem cimitire speciale pentru victimele de ciumă în Nürnberg. Acest lucru înseamnă un număr mare de morți care trebuiau îngropați într-un interval de timp scurt, fără a ține cont de practicile creștine de înmormântare.„, a spus Langbein.

Din acest motiv, o epidemie precum cea de ciumă este „mai mult ca sigur” explicația pentru gropile comune, potrivit Melaniei Langbein.

Nürnbergul a suferit epidemii de ciumă aproximativ la fiecare 10 ani începând cu secolul al XIV-lea, a spus cercetătoarea, ceea ce face ca datarea rămășițelor să fie o provocare. Arheologii au folosit datarea cu radiocarbon pentru a data o groapă comună între sfârșitul anilor 1400 și începutul anilor 1600 și au găsit la fața locului fragmente de ceramică și monede datând din ultima parte a acestui interval.

• CITEŞTE ŞI:  Bogdan Petriceicu Hasdeu, unul dintre cele mai mari genii ale neamului românesc, a trecut printr-o dramă cumplită

Echipa de cercetare a descoperit, de asemenea, o notă din anul 1634 care detaliază o epidemie de ciumă care a ucis peste 15.000 de persoane în perioada ainlor 1632-1633, care spune că aproape 2.000 de persoane au fost îngropate în apropierea Spitalului Sfântul Sebastian, locul unde se desfășoară săpăturile actuale, a mai precizat Melanie Langbein.

Aceste dovezi au determinat echipa să concluzioneze că grupul mai vechi de rămășițe datează probabil din epidemia din anii 1632-1633.

Julian Decker, a cărui companie In Terra Veritas efectuează săpăturile, a declarat pentru CNN că a fost surprins de această descoperire.

„Nu a existat niciun indiciu care să ne facă să presupunem că pe acest câmp au existat înmormântări.”, a spus el, adăugând că atunci când au fost descoperite primele rămășițe s-a gândit că acestea ar putea proveni de la bombardamentele din Al Doilea Război Mondial.

Publicitate

Decker crede acum că situl ar putea conține mai mult de 1.500 de cadavre. „Personal, mă aștept ca numărul să fie de 2.000 sau chiar mai mult, ceea ce îl face cel mai mare mormânt colectiv din Europa.”, a spus acesta.

Melanie Langbein a mai declarat că epidemia din anii 1632-1633 a fost mai gravă decât cele anterioare din cauza impactului Războiului de Treizeci de Ani, o serie de conflicte purtate de diverse națiuni europene între anii 1618 și 1648.

„Nürnbergul era înconjurat de diferite trupe, iar populația trăia în condiții destul de grele.”, a spus cercetătoarea.

Mormintele conțin un eșantion reprezentativ al societății de la acea vreme, spun cercetătorii, ceea ce le permite să examineze caracteristicile populației.

„Putem, cu mijloace statistice, să explorăm dimensiunea și demografia orașului cu aceleași instrumente pe care le-ar folosi o echipă de recensământ modernă cu o populație recentă. Din punct de vedere tehnic, am putea afla ce procent sunt stângaci.„, a spus Julian Decker, inclusiv procentul de copii și adulți, femei și bărbați și starea generală de sănătate.

• CITEŞTE ŞI:  Cercetătorii au descoperit o societate neolitică necunoscută anterior

Urmează ca echipa de cercetare să lucreze la finalizarea săpăturilor, precum și la curățarea și analizarea materialului osos. Vor exista, de asemenea, colaborări cu instituții interesate de anumite aspecte ale descoperirilor, inclusiv analiza genomului ciumei bubonice și investigarea ouălor de paraziți din sol.

„Plănuim și o expoziție, dar acest lucru va dura ceva timp, așa că toamna anului 2025 ar fi cel mai devreme când am putea fi gata.”, a mai spus Melanie Langbein.

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante: