Filosoful grec antic Diogene din Sinope, cunoscut ศ™i ca Diogene Cinicul, poate fi considerat primul anarhist din istorie, primul reperzentant al absurdului, primul satirist sau primul naturalist โ€“ รฎn funcศ›ie de perspectiva din care este privit.

Conform standardelor contemporane, Diogene era un om fฤƒrฤƒ adฤƒpost prin alegere, dedicat cฤƒutฤƒrii รฎnศ›elepciunii. Abordarea sa unicฤƒ faศ›ฤƒ de viaศ›ฤƒ nu respecta normele ศ™i regulile societฤƒศ›ii. Nici pe cele ale vremii sale, nici pe cele de astฤƒzi.

ศ˜i-a gฤƒsit adฤƒpost รฎntr-un uriaศ™ vas de ceramicฤƒ, un butoi, respingรขnd orice confort sau lux. Cu toate acestea, observaศ›iile sale asupra vieศ›ii, politicii ศ™i societฤƒศ›ii erau surprinzฤƒtor de pertinente, chiar dacฤƒ erau adesea exprimate รฎntr-un limbaj provocator.

Cine a fost Diogene ลŸi de ce era supranumit Cinicul

Diogene, nฤƒscut รฎn Sinope, un oraศ™ ionian de pe malul Mฤƒrii Negre, รฎntre anii 412 ศ™i 404 รฎ.Hr., este considerat unul dintre fondatorii filosofiei cinice, alฤƒturi de Antisthenes ศ™i Crates.

Acesta susศ›inea cฤƒ valorile sociale, bunurile materiale ศ™i luxul รฎndepฤƒrteazฤƒ omul de adevฤƒrata fericire, care poate fi gฤƒsitฤƒ doar trฤƒind รฎn simplitate, รฎn armonie cu natura. Tatฤƒl sฤƒu era un fฤƒuritor de monede รฎn Sinope, iar tรขnฤƒrul Diogene a lucrat alฤƒturi de el รฎn aceastฤƒ activitate profund materialistฤƒ.[sursa]

Diogene Cinicul primul anarhist din istorie
Diogene a ales sฤƒ locuiascฤƒ รฎntr-un butoi uriaลŸ

Conform unei poveศ™ti, Diogene a mers la Oracolul din Delphi, unde i s-a spus cฤƒ ar trebui sฤƒ โ€ždesfigureze monedaโ€. La รฎntoarcerea รฎn oraศ™ul sฤƒu natal, a interpretat acest sfat ca o chemare de a sfida autoritatea, defฤƒimรขnd figurile reprezentate pe monede โ€“ conducฤƒtorii. Acest act a dus la exilul sฤƒu din Sinope, iar Diogene s-a mutat la Atena.

Aici, el a adoptat un stil de viaศ›ฤƒ simplu, care a devenit nucleul filosofiei sale. Dormea รฎntr-o oalฤƒ imensฤƒ pe timp de noapte ศ™i cerศ™ea pe strฤƒzi ziua, sfidรขnd normele ศ™i valorile sociale ale acelor vremuri.

โ€ข CITEลžTE ลžI:  Lupta lui ลžtefan cel Mare pentru Cetatea Hotin: 2 ani pentru recuperarea "celei mai bogate vฤƒmi a ลฃฤƒrii"

Noaptea, Diogene umbla pe strฤƒzile Atenei cu o lampฤƒ, susศ›inรขnd cฤƒ „este รฎn cฤƒutarea unui om cinstit”, pentru ca mai tรขrziu sฤƒ afirme cฤƒ nu a gฤƒsit niciunul.

Cinismul

Termenul โ€žcinicโ€ derivฤƒ din grecescul โ€žkynikosโ€ (ฮบฯ…ฮฝฮนฮบฯŒฯ‚), care รฎnseamnฤƒ โ€žasemฤƒnฤƒtor cรขineluiโ€ ศ™i provine de la cuvรขntul โ€žฮบฯฯ‰ฮฝโ€ sau โ€žkynosโ€, care รฎnseamnฤƒ cรขine. Acest termen era folosit pentru a descrie comportamentul โ€žcaninโ€ al lui Diogene, care trฤƒia pe strฤƒzi, mรขnca uneori carne crudฤƒ ศ™i รฎศ™i fฤƒcea nevoile fiziologice รฎn public, fฤƒrฤƒ ruศ™ine, asemenea unui cรขine.

Diogene รฎศ™i manifesta รฎn mod constant dispreศ›ul faศ›ฤƒ de convenศ›iile sociale ศ™i faศ›ฤƒ de persoanele care le susศ›ineau. Deศ™i mulศ›i รฎl considerau nebun, inteligenศ›a ศ™i umorul sฤƒu acid au devenit larg cunoscute, cรขศ™tigรขnd respectul altor filosofi.

Diogene era atras de รฎnvฤƒศ›ฤƒturile ascetice ale lui Antisthenes, elev al lui Socrate. Se spune cฤƒ, atunci cรขnd i-a cerut lui Antisthenes sฤƒ-l ia ca discipol, acesta l-a ignorat, iar dupฤƒ ce Diogene a insistat, Antisthenes l-a bฤƒtut cu toiagul sฤƒu. Diogene a replicat: โ€žLoveศ™te, pentru cฤƒ nu vei gฤƒsi un lemn destul de tare ca sฤƒ mฤƒ ศ›ii departe de tine, atรขt timp cรขt cred cฤƒ ai ceva de spusโ€.[sursa]

Publicitate

รŽn cele din urmฤƒ, Diogene a devenit discipolul lui Antisthenes, depฤƒศ™indu-ศ™i maestrul printr-un mod de viaศ›ฤƒ ศ™i mai auster ศ™i prin dezvoltarea cinismului ca ศ™coalฤƒ de gรขndire.

Cinismul ศ™i o viaศ›ฤƒ de virtute

Dupฤƒ standardele de astฤƒzi, dacฤƒ neglijฤƒm comportamentul sฤƒu antisocial, Diogene ar putea fi numit un naturalist. Filosofia sa cinicฤƒ promova trฤƒirea unei vieศ›i de virtute, asemฤƒnฤƒtoare cu cea a unui animal care nu cunoaศ™te viciile omeneศ™ti.

Aceastฤƒ viaศ›ฤƒ, cรขt mai simplฤƒ, lipsitฤƒ de plฤƒcerile pฤƒmรขnteศ™ti, era pentru Diogene idealul fericirii. Acesta credea cฤƒ fericirea (ฮตฯ…ฮดฮฑฮนฮผฮฟฮฝฮฏฮฑ sau ฮตฯ…ฯ„ฯ…ฯ‡ฮฏฮฑ) se obศ›ine trฤƒind รฎn armonie cu natura, bucurรขndu-se de lucrurile simple ศ™i fiind mulศ›umit cu foarte puศ›in โ€“ cum ar fi razele soarelui, o รฎnghiศ›iturฤƒ de apฤƒ rece รฎntr-o zi toridฤƒ sau un fruct savurat direct din copac.

โ€ข CITEลžTE ลžI:  Fritz Haber, savantul evreu care a inventat gazul folosit รฎn lagฤƒrele naziste

Dupฤƒ standardele de astฤƒzi, Diogene ar putea fi considerat ศ™i un anarhist. Filosoful cinic respingea orice autoritate, era extrem de critic la adresa societฤƒศ›ii ศ™i considera cฤƒ majoritatea oamenilor sunt ipocriศ›i รฎn raport cu normele sociale.

Pentru cel supranumit Cinicul, cei mai mari ipocriศ›i erau politicienii ศ™i conducฤƒtorii.

Diogene dispreศ›uia nu doar conducฤƒtorii ศ™i aristocraศ›ii, ci ศ™i toate formele de organizare familialฤƒ ศ™i sociopoliticฤƒ. Filosoful manifesta aceeaศ™i lipsฤƒ de respect ศ™i faศ›ฤƒ de โ€žmaseโ€, tratรขnd societatea รฎn ansamblul ei cu un profund dispreศ›.[sursa]

Lipsa de respect a filosofului grec faศ›ฤƒ de conducฤƒtori

O anecdotฤƒ bine cunoscutฤƒ despre Diogene ilustreazฤƒ atitudinea sa sfidฤƒtoare faศ›ฤƒ de conducฤƒtori. Se spune cฤƒ aceastฤƒ รฎntรขmplare a avut loc รฎn Corint, unde filosoful locuia la acea vreme.

Curios sฤƒ-l รฎntรขlneascฤƒ pe faimosul filosof, Alexandru cel Mare a cฤƒlฤƒtorit special la Corint pentru a-l cunoaศ™te. Conform relatฤƒrilor lui Plutarh, รฎntre cei doi s-a desfฤƒศ™urat un schimb de cuvinte memorabil. Alexandru l-a gฤƒsit pe Diogene relaxรขndu-se รฎn razele soarelui de dimineaศ›ฤƒ.

รŽncรขntat de รฎntรขlnire, Alexandru l-a รฎntrebat pe filosof dacฤƒ รฎi poate รฎndeplini vreo dorinศ›ฤƒ. La aceastฤƒ รฎntrebare, Diogene a rฤƒspuns cinic ลŸi sec: โ€žMutฤƒ-te puศ›in mai la dreapta, รฎmi blochezi Soareleโ€.

Impresionat de atitudinea neรฎnfricatฤƒ a lui Diogene, Alexandru a declarat: โ€žDacฤƒ nu aศ™ fi Alexandru, aศ™ vrea sฤƒ fiu Diogeneโ€. Rฤƒspunsul filosofului a fost la fel de celebru: โ€žDacฤƒ nu aศ™ fi Diogene, aศ™ vrea sฤƒ fiu tot Diogeneโ€.

Un anarhist รฎnainte de vreme, Diogene, din pฤƒcate, nu a lฤƒsat รฎn urmฤƒ nicio lucrare scrisฤƒ. Filosoful credea cฤƒ ideile sale erau mai bine รฎnศ›elese prin acศ›iuni ศ™i dialoguri decรขt prin lecturฤƒ. Aceastฤƒ abordare face ca รฎnvฤƒศ›ฤƒturile sale sฤƒ ne fie cunoscute doar din relatฤƒrile altora.

โ€ข CITEลžTE ลžI:  Dupฤƒ ce a fost furatฤƒ din tren, o fatฤƒ ลŸi-a regฤƒsit pฤƒrinลฃii dupฤƒ 20 de ani: cazul Iuliei Gorina

Diogene, un cetฤƒศ›ean al lumii

โ€žSunt un cetฤƒศ›ean al lumii (cosmopolites)โ€, obiศ™nuia Diogene sฤƒ spunฤƒ, un concept ce รฎnseamnฤƒ literalmente โ€žcetฤƒศ›ean al lumiiโ€ รฎn limba greacฤƒ. La fel ca anarhiศ™tii de astฤƒzi, care resping ideea de naศ›iuni ศ™i graniศ›e, Diogene se simศ›ea liber sฤƒ รฎศ™i stabileascฤƒ reศ™edinศ›a oriunde dorea โ€“ sau mai bine spus, sฤƒ-ศ™i instaleze butoiul.

Respingรขnd confortul pe care alศ›ii ศ™i-l doreau รฎntreaga viaศ›ฤƒ, filosoful a refuzat conceptul de proprietate. Nu avea nevoie de o casฤƒ, nici mฤƒcar de haine, รฎn afarฤƒ de zdrenศ›ele pe care le purta, adaptate la anotimp.

Existฤƒ mai multe poveศ™ti legate de moartea lui Diogene, la vรขrsta de 89 de ani, รฎn anul 323 รฎ.Hr. Multe dintre ele sunt probabil legende, reflectรขnd stilul sฤƒu de viaศ›ฤƒ neconvenศ›ional. Una dintre aceste poveศ™ti spune cฤƒ ar fi murit de o infecศ›ie dupฤƒ ce a fost muศ™cat de un cรขine.

Totuศ™i, rฤƒmรขnรขnd fidel filosofiei sale, Diogene a privit viaศ›a de apoi cu acelaศ™i dispreศ› cu care privea viaศ›a terestrฤƒ รฎn cadrul societฤƒศ›ii organizate.

De-a lungul istoriei, Diogene a fost descris รฎn multe feluri. Cu siguranศ›ฤƒ a fost un filosof cinic, dar ar putea fi considerat ศ™i unul dintre primii anarhiศ™ti โ€“ nu doar รฎn contextul Greciei antice, ci ศ™i รฎn raport cu normele societฤƒศ›ii actuale.

Abonaลฃi-vฤƒ la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic ลŸi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci cรขnd publicฤƒm articole interesante: