Explicațiile oferite de numeroși istorici și lingviști arată că expresia „a nimerit orbul Brăila”, deși a intrat în folclor ca fiind legată de orașul de pe Dunăre și de teama nejustificată că drumul spre un loc necunoscut ar putea fi imposibil, se referă în realitate la altceva.
„A nimerit orbul Brăila” – de unde vine expresia?
Unele expresii din limba română sunt atât de enigmatice încât îi pun în dificultate chiar și pe cei care încearcă să le descifreze cu instrumente istorice sau lingvistice. Este și cazul expresiei „a nimerit orbul Brăila”, folosită în special pentru a încuraja pe cineva care ezită să meargă într-un loc necunoscut, de teamă că nu va ajunge acolo. Totuși, sensul inițial al expresiei era diferit.
O primă explicație istorică privind originea acestei expresii se leagă de perioada în care Brăila era considerată cel mai important port la Dunărea maritimă (secolele XIV-XVII), fiind un nod esențial al comerțului dintre țările orientale (dar și cele din bazinul mediteranean) și Europa Centrală.
Se pare că, în acea perioadă (și chiar în secolul al XVIII-lea), rețeaua de drumuri era destul de bine pusă la punct, în principal din motive militare. Brăila găzduia o importantă garnizoană otomană, situată la granița dintre sferele de influență ale Imperiului Țarist și ale Imperiului Otoman.
La fel de importante erau și interesele comerciale majore din zonă. Negustorii aveau nevoie de drumuri funcționale pentru a transporta grânele Moldovei și Munteniei spre portul Brăila, de unde plecau spre Orient pe cale maritimă. În sens invers, mirodeniile și mătăsurile orientale ajungeau la Brăila înainte de a fi distribuite în întreaga Europă.
Din această perspectivă, expresia „a nimerit orbul Brăila” pare justificată. Totuși, există istorici și lingviști care contestă această explicație, argumentând că drumurile din Țara Românească nu erau atât de bine întreținute. În plus, corăbiile negustorilor ajungeau ușor la Budapesta și Viena, orașe conectate la restul Europei prin infrastructuri rutiere mult mai dezvoltate. Prin urmare, Brăila nu ar fi fost un punct de răscruce comercială atât de esențial pe cât se crede.
Brăila sau Braille?
Una dintre cele mai plauzibile explicații sugerează că expresia nu are legătură cu Brăila, ci cu Louis Braille, inventatorul alfabetului tactil pentru nevăzători. Braille s-a născut pe 4 ianuarie 1809, în Coupvray, un sat aflat la 40 km de Paris. La doar trei ani, în urma unui accident în atelierul de pielărie al tatălui său, și-a pierdut vederea. Inteligent și dornic de învățătură, în anul 1825 a creat alfabetul care îi poartă numele și este folosit și astăzi.
Acest alfabet genial permite nevăzătorilor să citească prin atingere. Literele sunt formate din puncte în relief, organizate în 63 de combinații fundamentale, ceea ce face posibilă reprezentarea caracterelor din diverse sisteme – inclusiv matematic, logic și muzical.
Se pare că primele publicații în Braille erau disponibile în Țara Românească încă din jurul anului 1850. Nevăzătorii care le căutau întrebau unde pot găsi „Braille”, iar, din cauza asemănării fonetice dintre „Braille” și „Brăila”, confuzia s-ar fi răspândit, dând naștere expresiei „a nimerit orbul Brăila”.
Totuși, expresia a fost utilizată de către Anton Pann dinainte de 1850. “Cine întreabă nu greșește. Orbul cu întrebarea a nimerit Brăila”, scria Anton Pann în capitolul “Despre învățătură” din “Povestea vorbei”.[sursa]
Explicații care readuc Brăila în centrul expresiei
Pe lângă aceste explicații, există și o legendă care readuce Brăila în centrul poveștii. Se spune că expresia ar fi apărut în urma dramei unui copil orb, care s-a pierdut de părinții săi în timpul unui atac al tâlharilor asupra diligenței ce îi ducea de la Brăila la București.
Rătăcind zile întregi, copilul a ajuns într-un sat de pe malul Dunării, în apropiere de Călărași. Întrebând localnicii cum să ajungă la Brăila, aceștia i-au spus să urmeze cursul fluviului, iar în cele din urmă va ajunge acolo, pentru că nu mai exista nicio altă așezare omenească pe acel mal până la Brăila.
De asemenea, mai există și alte explicații care au legătură cu Brăila. În trecut, orașul Brăila era singurul oraș port la Dunăre și era aproape imposibil pentru călători și comercianți să se rătăcească sau să greșească drumul. O altă variantă face referire la faptul că principalele străzi din Brăila sunt dispuse circular, se pleacă de la Dunăre și ajung tot pe malul acesteia.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
