Un singur coral vechi de 600 de ani din Fiji, a înregistrat variațiile de temperatură ale Oceanului Pacific pe parcursul vieții sale impresionante.
Cercetările anterioare au arătat că, în general, Pacificul s-a încălzit de-a lungul secolelor, iar în ultimele decenii, valurile de căldură marine și albirea coralilor au fost atribuite schimbărilor climatice cauzate de activitățile umane. Totuși, oamenii de știință suspectează că au existat și perioade mai reci sau mai calde – și chiar decenii întregi – în trecut. Desigur, este dificil să avem o imagine completă a acestei variabilități din cauza lipsei de înregistrări continue care să acopere sute de ani.
Un coral vechi de 600 de ani oferă informaţii importante despre trecut
Un studiu recent, publicat în Science Advances, contribuie la completarea acestor lacune. Un eșantion dintr-un coral gigant al speciei Diploastrea heliopora, cunoscută și sub numele de coral „fagure de miere”, a fost utilizat pentru acest scop. Specimenul remarcabil de vechi a fost descoperit în anul 1998, iar oamenii de știință au colectat o mostră din el prin forare. Această mostră a fost reanalizată folosind tehnici științifice moderne.[studiu]
Înregistrarea coralieră a fost combinată cu date obținute de la alți corali din arhipelagul Fiji, pentru a construi o cronologie extinsă a temperaturii apei din regiune. Pentru perioada care începe cu anii 1990, există numeroase date meteorologice provenite de la geamanduri, sateliți și alte instrumente, care au fost corelate cu înregistrările coralilor.
Această analiză a permis crearea unei înregistrări de 627 de ani, oferind informații detaliate despre temperatura mării în jurul Fiji între anii 1370 și 1997. Aceasta este cea mai lungă înregistrare continuă de acest tip în întregul ocean tropical.
Coralii: ferestre către trecut
Coralii masivi pot trăi sute de ani, formând continuu un schelet de carbonat de calciu care se acumulează în straturi pe măsură ce aceștia cresc. Partea vie a coralului ocupă doar câțiva milimetri de la suprafață. Pe măsură ce straturile noi se formează, scheletul vechi rămâne intact, păstrând o înregistrare detaliată a condițiilor de mediu din trecut.
Studiul s-a concentrat în special pe raportul dintre două elemente chimice prezente în scheletul coralilor: stronțiu și calciu, care indică temperatura apei de mare. Un nivel mai scăzut de stronțiu în comparație cu calciul sugerează că apa a fost mai caldă în timpul formării stratului respectiv și invers.
Aceste elemente au fost analizate folosind spectrometria de masă, o tehnică ce permite măsurarea compoziției chimice chiar și la concentrații extrem de mici.
Datele extrase din corali arată modul în care fenomene climatice precum Oscilația Interdecadală a Pacificului au evoluat de-a lungul secolelor, oferind un context esențial pentru înțelegerea tendințelor climatice actuale și viitoare.
Pacificul: motor al variabilității climatice globale
Oceanul Pacific joacă un rol crucial în variabilitatea climatică globală. Un exemplu bine cunoscut al acestei influențe este alternanța periodică dintre fenomenele El Niño și La Niña, care apar la intervale de câțiva ani. Aceste schimbări de temperatură ale apei oceanice provoacă variații semnificative în tiparele precipitațiilor și pot genera cicloni.
Totuși, chiar și ciclul El Niño/La Niña este influențat de Oscilația Interdecadală a Pacificului, un fenomen complex care implică variații ale temperaturilor între Pacificul nordic, sudic și tropical la intervale de 15-30 de ani.
Coralii gigantici pot păstra în scheletul lor o arhivă a schimbărilor climatice de-a lungul secolelor, reflectând variațiile de temperatură prin istoricul lor de creștere și compoziția chimică. Analizele realizate asupra coralilor din apele din jurul Fiji indică o perioadă de încălzire notabilă între anii 1370 și 1553, când temperaturile mării au fost aproape la fel de ridicate ca în prezent. Acest fapt subliniază variabilitatea naturală a sistemului climatic din Pacific.
Cu toate acestea, atunci când datele din corali sunt combinate cu alte înregistrări paleoceanografice din întreaga regiune a Pacificului, devine evident că încălzirea globală din ultimul secol, atribuită în mare parte activităților umane, reprezintă o abatere semnificativă de la variabilitatea naturală observată în secolele anterioare.
În trecut, diferite părți ale Pacificului au experimentat perioade mai calde sau mai reci, într-un echilibru global. Recent, însă, acest echilibru a fost perturbat, iar încălzirea a devenit din ce în ce mai sincronizată în Pacificul tropical și subtropical.
Această uniformizare a încălzirii are efecte semnificative asupra ciclului precipitațiilor, secetelor și inundațiilor, deoarece vaporii de apă din mările mai calde influențează formarea ploilor. Cu toate acestea, o încălzire atât de sincronizată, cu diferențe relativ mici între temperaturile oceanelor din Pacific, este neobișnuită în comparație cu ultimele șase secole. Această anomalie sugerează că încălzirea Pacificului din secolul XX ar putea genera schimbări fără precedent în Oscilația Interdecadală a Pacificului.
Importanţa pentru viitor
Înțelegerea comportamentului pe termen lung al Oscilației Interdecadale a Pacificului este esențială pentru prezicerea mai precisă a schimbărilor climatice viitoare.
Un studiu recent privind coralii din Marea Barieră de Corali din Australia a relevat că temperaturile în timpul celor cinci evenimente recente de albire a coralilor au fost cele mai ridicate din ultimii 407 ani, punând în pericol cel mai mare recif de corali din lume.
Datele obținute din apele din jurul Fiji arată că acestea sunt cele mai fierbinți din ultimii 653 de ani. Aceste schimbări climatice pot conduce la fenomene meteorologice extreme, precum secete prelungite sau cicloane tropicale mai intense, cu implicații majore pentru milioanele de oameni care trăiesc în această regiune.
Aceste cercetări subliniază importanța coralilor masivi cu durată lungă de viață ca arhive naturale ale schimbărilor climatice din trecut. Însă viitorul acestor corali este amenințat de încălzirea oceanelor, ceea ce face esențială conservarea lor pentru a înțelege mai bine dinamica schimbărilor climatice și pentru a proteja ecosistemele marine.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
