Ar putea Perseidele să pună în pericol sateliții și astronauții de pe Stația Spațială Internațională?

Ar putea Perseidele să pună în pericol sateliții și astronauții de pe Stația Spațială Internațională? Răspunsul scurt la această întrebare este nu. Dar lucrurile sunt mult mai complexe de atât.

Perseidele reprezintă una dintre cele mai cunoscute ploi de meteoriţi și au loc în luna august a fiecărui an, oferind un spectacol celest remarcabil. Dar ce implicații are acest eveniment pentru sateliții artificiali și pentru astronauții de pe Stația Spațială Internațională (SSI)? Deși frumos de privit de pe Pământ, aceste fenomene naturale pot ridica anumite preocupări legate de siguranța spațială.

Ar putea Perseidele să pună în pericol astronauţii de pe Stația Spațială Internațională?

În mod general, ploile de meteori precum Perseidele nu reprezintă un pericol major pentru sateliți sau pentru astronauții de pe SSI. Bill Cooke, șeful Biroului de Mediu Meteoroid de la Centrul Spațial Marshall al NASA, explică faptul că meteoroizii mici nu prezintă riscuri semnificative pentru SSI, datorită protecției oferite de scuturile Whipple, numite după inventatorul lor, Fred Whipple. Aceste scuturi sunt alcătuite din straturi de metal și Kevlar, care absorb energia meteoroizilor, împiedicându-i să penetreze structura stației​.^[sursa]

Scuturile Whipple sunt esențiale pentru protejarea SSI. Acestea nu doar că dispersă energia impacturilor, dar și fragmentează meteoroizii, reducând riscul de avarii serioase. Deși SSI se află la o altitudine de 370-460 km, unde impacturile sunt cauzate în proporție de 50% de deșeurile spațiale, meteoroizii contribuie doar marginal la pericolele întâmpinate de stație​.

Ar putea Perseidele să pună în pericol sateliții?

Sateliții au o suprafață mică în comparație cu vastitatea cerului nocturn, ceea ce reduce probabilitatea de a fi loviți de meteoroizi. Totuși, există cazuri rare în care sateliții au fost avariați. Un exemplu notabil este satelitul de comunicații Olympus, care a fost distrus de un meteoroid în timpul unei ploi de Perseide în anul 1993. În alte situații, sateliții au suferit doar defecțiuni minore, fiind necesară recalibrarea lor​.

Furtunile de meteori, care sunt mult mai intense decât ploile obișnuite, necesită măsuri suplimentare de precauție. Acestea pot include amânarea activităților extravehiculare (EVA) și reorientarea sateliților pentru a minimiza expunerea la radianții meteoriților. Un astfel de exemplu este Telescopul Spațial Hubble, care este repoziționat pentru a evita direcția din care vin meteoriții​.

Monitorizarea și avertizarea

Monitorizarea continuă a activității meteoroide este esențială pentru protejarea astronauților și a echipamentelor spațiale. Biroul de Mediu Meteoroid al NASA emite prognoze pentru a evalua riscul de impact înainte de orice misiune extravehiculară. De asemenea, observațiile amatorilor și rețelele globale de camere contribuie la monitorizarea fenomenelor meteoroide și la detectarea oricăror izbucniri neașteptate.

Perseidele, deși spectaculoase și mult așteptate de către astronomii amatori, nu reprezintă o amenințare majoră pentru sateliți și astronauți. Măsurile de protecție existente și monitorizarea continuă asigură siguranța echipamentelor și a personalului din spațiu. Deși riscurile nu sunt complet eliminate, probabilitatea de avarii serioase rămâne scăzută datorită tehnologiilor avansate și precauțiilor stricte implementate de agențiile spațiale.