Administrația Trump a autorizat publicarea a mii de documente referitoare la asasinarea președintelui John F. Kennedy, un set de peste 63.000 de pagini care oferă detalii suplimentare despre evenimentele din 22 noiembrie 1963, deși experții nu anticipează modificări substanțiale ale narativului istoric. Publicarea acestor arhive nu este un gest arbitrar, ci punctul culminant al unui proces îndelungat, guvernat de JFK Records Collection Act din 1992, o lege menită să sporească transparența guvernamentală în fața unui public încă fascinat de acest caz.
Arhivele Naționale au publicat 2.182 de documente, totalizând 63.400 de pagini, conform unei directive prezidențiale care vizează declasificarea integrală a materialelor reținute anterior. Colecția include rapoarte oficiale și note scrise de mână, acumulate pe parcursul mai multor decenii.
Ce dezvăluie noile documente despre asasinarea lui JFK
Printre detaliile care au atras atenția publicului se numără o notă din 1967, referitoare la John Garrett Underhill Jr., un fost agent de informații. Documentul, care citează un articol din revista Ramparts, susține că Underhill ar fi atribuit asasinatul unei „mici clici din cadrul CIA” și că, temându-se pentru viața sa, a părăsit Washingtonul imediat după eveniment. Câteva luni mai târziu, Underhill a fost găsit decedat, moartea sa fiind clasificată drept sinucidere. Deși informația a fost distribuită pe rețelele de socializare, criticii au subliniat că pasajul este public de zeci de ani.
Alte documente recent publicate se concentrează pe Lee Harvey Oswald, asasinul președintelui. Unul dintre dosare indică faptul că, în timpul șederii sale în URSS, Oswald a fost monitorizat de KGB și evaluat ca fiind „un țintaș slab”. Un alt detaliu provine dintr-o scrisoare din anul 1978, în care un individ pe nume Sergyj Czornonoh pretinde că, în iulie 1963, a avertizat autoritățile americane și britanice cu privire la intențiile lui Oswald de a-l ucide pe președinte.
Deși aceste documente nu oferă o revelație decisivă care să răstoarne concluzia Comisiei Warren, ele alimentează o fascinație publică persistentă. Fiecare detaliu, fie că este vorba de evaluarea abilităților de tragere ale lui Oswald sau de mărturia unui agent CIA, adaugă o nouă textură narativului istoric. Aceste fragmente subliniază tensiunea dintre transparența guvernamentală și necesitatea protejării surselor de informații, o tensiune care definește și astăzi relația dintre stat și cetățean, conform Daily Mail.
Ordinul executiv pentru declasificarea dosarelor referitoare la asasinatele lui John F. Kennedy, Robert F. Kennedy și Martin Luther King Jr. a fost semnat de președintele Trump în luna ianuarie. Potrivit New York Times, directorul CIA, John Ratcliffe, și-a exprimat anterior îngrijorarea cu privire la posibila dezvăluire de informații despre persoane încă în viață.
„Președintele Trump a promis că va face publice toate dosarele JFK și își îndeplinește promisiunea”, a declarat Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe.
Arhivele JFK: ce am aflat, în 60 de secunde
| Descoperire cheie | Detaliul fascinant |
|---|---|
| 📂 Volumul informației | Peste 63.400 de pagini de documente, rapoarte și note scrise de mână au fost făcute publice, reprezentând una dintre cele mai mari declasificări pe acest subiect. |
| 🎯 Evaluarea asasinului | Surprinzător, dosarele indică faptul că Lee Harvey Oswald, în timpul șederii sale în URSS, a fost evaluat de KGB drept un „țintaș slab”. |
| 🕵️ Teoria agentului CIA | Un agent CIA, John G. Underhill Jr., ar fi mărturisit că o „mică clică din cadrul CIA” a fost responsabilă pentru asasinat, înainte de a fi găsit mort într-o aparentă sinucidere. |
| 🗣️ Avertismentul ignorat | Cu trei luni înainte de asasinat, un individ ar fi avertizat autoritățile americane și britanice cu privire la planurile lui Oswald de a-l ucide pe președintele Kennedy. |
| 🏛️ Contextul legal | Publicarea nu este un act spontan, ci rezultatul legii JFK Records Act din 1992, menită să asigure transparența totală în fața publicului american. |
Reacția experților la declasificarea arhivelor JFK
Analiștii au început deja procesul de examinare a vastului material. Larry J. Sabato, director al Centrului pentru Politică al Universității din Virginia, a afirmat că echipa sa a demarat analiza, dar a avertizat că formularea unor concluzii clare va necesita timp. „Avem mult de lucru pentru mult timp de acum înainte”, a spus acesta.
Reacțiile inițiale din partea comunității de cercetători, care și-au dedicat carierele analizei acestui caz, sunt prudent optimiste. Jefferson Morley, o voce respectată în studierea asasinatului, autor a numeroase lucrări pe această temă și vicepreședinte al Fundației Mary Ferrell — o arhivă specializată în documente despre asasinat — a descris publicarea drept „un început încurajator”. Acesta a remarcat, într-o postare pe platforma X, că „supraclasificarea generalizată a informațiilor nesemnificative a fost eliminată și se pare că nu există redactări”.
