În dimineața zilei de 28 noiembrie 1940, la orele 07:15, liniștea moșiei domnului Radovici de la marginea comunei Strejnicu, județul Prahova, era sfâșiată de o descoperire macabră. În țărână zăcea cadavrul unui bătrân cu barbă albă, ciuruit de nouă gloanțe de calibrul 7,65 și 6,35 milimetri.
Nu era un simplu bătrân. Era omul pe care George Călinescu îl numise „Voltaire-ul nostru”, o minte enciclopedică ce părea să conțină întreaga istorie a neamului. Nicolae Iorga, fostul prim-ministru și titanul culturii române, fusese executat cu o brutalitate care a șocat întreaga lume academică.
Portretul unui gigant: geniul de la Botoșani
Născut la 5 iunie 1871, la Botoșani, Nicolae Iorga a fost un fenomen intelectual aproape imposibil de clasificat. Cariera sa a fost un maraton al excelenței, acoperind un spectru uluitor de roluri:
- Istoric și academician;
- Critic literar și documentarist;
- Dramaturg și poet;
- Enciclopedist și memorialist;
- Ministru, parlamentar și prim-ministru;
- Profesor universitar de renume mondial.
Educația sa a fost la fel de fulminantă. După școala la Botoșani și Liceul Național din Iași, a reușit performanța de a absolvi Universitatea din Iași într-un singur an. La nici 23 de ani, în 1893, deținea deja un doctorat obținut după studii intense la Paris, Berlin și Leipzig.
Conflictul cu Garda de Fier: de la cuvinte la gloanțe
În perioada interbelică, Iorga a devenit un stâlp al regimului regelui Carol al II-lea, ocupând funcția de consilier regal. Această poziție l-a pus în conflict direct cu Mișcarea Legionară.
Totul a culminat cu o dispută juridică între Nicolae Iorga și Corneliu Zelea Codreanu. Nicolae Iorga i-a intentat proces liderului legionar pentru ultraj adus unui demnitar în exercițiul funcțiunii. Rezultatul? „Căpitanul” a fost condamnat la zece ani de muncă forțată.
Răzbunarea legionarilor a fost declanșată de moartea lui Codreanu. În noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938, acesta a fost omorât de jandarmi în pădurea Tâncăbești, împreună cu alți 13 legionari, în timp ce erau transportați spre închisoarea Jilava. Membrii Gărzii de Fier l-au considerat pe Iorga „vinovat într-un fel sau altul” de acest deznodământ.
Asasinarea lui Nicolae Iorga: comandoul de la Sinaia
În după-amiaza zilei de 27 de noiembrie 1940, un comando legionar a decis să „închidă conturile”. Grupul, format din Ion Tucan, Ștefan Cojocaru, Traian Boeru, Ștefan Iacobete și Tudor Dacu, l-a ridicat pe Nicolae Iorga direct din casa sa din Sinaia.
Sub pretextul unei interogări, l-au dus lângă localitatea Strejnicu. Acolo, marele istoric a fost împușcat de nouă ori. A murit pe loc. În aceeași noapte însângerată, legionarii l-au răpit și asasinat și pe economistul țărănist Virgil Madgearu.
Raportul nr. 2.024: proba rece a crimei
Mărturia oficială a asasinatului este cuprinsă în raportul nr. 2.024 întocmit la 29 noiembrie 1940 de locotenent-colonelul Alexandru Ionescu. Documentul descrie sec procesul de recuperare: „Dimineaţa, la orele 07.15, s-a găsit cadavrul profesorului Nicolae Iorga, pe moşia domnului Radovici din marginea de est a comunei Strejnic, judeţul Prahova. Maiorul Bratu Aurel, la ordinul subsemnatului, s-a transportat la faţa locului şi a ridicat cadavrul cu o camionetă a Prefecturii judeţului Prahova, fiind transportat la Bucureşti şi predat familiei. Şeful de post a încheiat acte şi predat procurorului Sichitiu, când a ieşit la faţa locului unde s-a petrecut faptul.”.
Cazul a fost preluat de procurorul Sichitiu, însă, la acel moment, raportul nota sumbru: „Autorii, până în prezent, nu au putut fi descoperiți și nici prinși”.
Deși au existat arestări ulterioare, precum cele ale lui Paul Cojocaru și Ștefan Cojocaru, asasinii principali nu au fost niciodată pedepsiți pe deplin. Horia Sima, liderul legionar de atunci, a negat oficial că ar fi ordonat crima, aruncând vina pe Traian Boeru.
Totuși, în cartea sa „Era libertății: statul național – legionar”, Sima descrie atmosfera mistică a răzbunării: „Nu numai că nu regreta faptul, dar îl și exalta ca o valoare legionară supremă. A vorbit cu accente mistice de răzbunarea Căpitanului… Ascultându-l, am trăit un moment de mare emoție.”
Doliu mondial: 47 de universități în bernă
Vestea asasinării lui Nicolae Iorga a produs o undă de șoc pe tot globul. Nu mai puțin de 47 de universități și academii din întreaga lume au arborat drapelul în bernă în semn de respect pentru uriașul dispărut.
Astăzi, asasinarea lui Nicolae Iorga rămâne o rană deschisă a istoriei românești. Este povestea unui om care a cuprins o lume întreagă în mintea sa, dar care nu a putut supraviețui urii oarbe dintr-o după-amiază de noiembrie.
