Ascensiunea și căderea Imperiului Roman este rescrisă de gheața ascunsă sub Groenlanda

Deși întinderile glaciale ale Groenlandei par să fi rămas neatinse de tentaculele Imperiului Roman, ecoul prosperității și al declinului său a ajuns, surprinzător, până în aceste ținuturi nordice înghețate. O cercetare recentă deschide o fereastră uluitoare și fără precedent către fluctuațiile civilizațiilor antice greacă și romană, analizând un martor tăcut, atât de izolat de aceste culturi apuse, încât pare desprins dintr-o altă lume.

În inima calotei glaciare groenlandeze, la sute de metri sub suprafața imaculată, gheața milenară păstrează o arhivă de neșters a gloriei și decăderii Romei și Greciei antice – o cronică pe care niciun manual de istorie nu o poate egala în detaliu. Mecanismul din spatele acestei arhive neașteptate? Un vinovat surprinzător: poluarea atmosferică.

O echipă internațională, sub egida Institutului de Cercetare a Deșertului (DRI) din Nevada, a scrutat mostre de gheață prelevate în cadrul ambițiosului Proiect North Greenland Ice Core (NGRIP). Încă de la finele anilor ’90, NGRIP a început forarea adâncă în inima înghețată a Groenlandei, extrăgând cilindri de gheață – veritabile capsule ale timpului. Carotele de gheață analizate provin de la adâncimi impresionante, variind între 159 și 580 de metri sub nivelul actual al gheții. Fiecare strat suplimentar de adâncime echivalează cu o călătorie mai profundă în negura timpului, acoperind o frescă istorică de aproape două milenii.^[sursa]

Ascensiunea și căderea Imperiului Roman este rescrisă de gheața ascunsă sub Groenlanda

Cu milenii în urmă, în plină epocă a civilizațiilor greacă și romană, extracția și topirea minereurilor de plumb și argint erau în plină desfășurare. Această metalurgie intensă a pus bazele materiale și economice ale acestor societăți antice, alimentându-le expansiunea și prosperitatea. Însă, la fel ca în zilele noastre, această fervoare industrială a avut un preț: emanații toxice de plumb, eliberate în atmosferă și purtate de curenții de aer pe distanțe de mii de kilometri, depășind granițele imperiilor.

O parte din acești aerosoli contaminați a ajuns deasupra vastelor întinderi ale Groenlandei. Aici, particulele de plumb s-au amestecat cu fulgii de nea, depunându-se pe calota glaciară. Strat după strat, zăpezile succesive au acoperit și sigilat această gheață încărcată de istorie, pe măsură ce anii s-au transformat în secole. Prin extragerea acestor carote de gheață și analiza meticuloasă a concentrațiilor de plumb, oamenii de știință au reușit să reconstituie, an cu an, o imagine detaliată a amprentei poluării industriale din epocile apuse.

Cronologia astfel obținută acoperă intervalul dintre anii 1100 î.Hr. și 800 d.Hr., oferind un barometru surprinzător de fidel al fluctuațiilor economice și al prosperității societăților antice, totul decodificat din straturile de gheață și amprenta lor de plumb. „Arhiva noastră de măsurători, cu o rezoluție subanuală și datată cu mare precizie din carotele de gheață, debutează în anul 1100 î.Hr., în plină Epocă târzie a Fierului, și se întinde de-a lungul Antichității clasice și târzii, până în zorii Evului Mediu european – o epocă ce a marcat ascensiunea și prăbușirea civilizațiilor greacă și romană.

Am descoperit că nivelurile de poluare cu plumb înregistrate în gheața groenlandeză reflectă cu o acuratețe remarcabilă evenimente istorice majore, precum epidemii devastatoare, războaie, perioade de instabilitate socială și valuri de expansiune imperială din timpul antichității europene.”, a afirmat Joe McConnell, hidrolog la DRI și unul dintre autorii studiului.

Oricât de spectaculoasă ar părea această incursiune științifică în trecutul îndepărtat, nu este prima tentativă de acest gen. O cercetare anterioară, de la mijlocul anilor ’90, a utilizat o tehnică similară, însă cu o limitare semnificativă. Studiul precedent își fundamenta concluziile pe analiza a doar 18 eșantioane de gheață. Noua cercetare, însă, ridică ștacheta exponențial, bazându-se pe peste 21.000 de măsurători distincte ale concentrației de plumb. Această bogăție de date oferă o perspectivă fără precedent asupra dinamicii economice a grecilor și romanilor antici, permițând corelarea cu diverse episoade de război, epidemii, foamete și perioade de înflorire.

„Deși nu putem echivala direct graficul poluării cu plumb cu Produsul Intern Brut al acelor vremuri, acesta reprezintă, probabil, cel mai fidel indicator general al vitalității economice de care dispunem pentru acea perioadă.”, a declarat pentru publicația New York Times arheologul Andrew I. Wilson de la Universitatea Oxford, membru al echipei de cercetare.^[sursa]

Revelațiile acestui studiu demonstrează că, deși plumbul este un metal toxic și aparent lipsit de valoare intrinsecă, urmele prezenței sale de-a lungul istoriei se transformă într-un instrument de neprețuit pentru oamenii de știință. Mai mult, istoricii dispun acum de o nouă axă cronologică, de o acuratețe excepțională, pentru a-și fundamenta cercetările.

„Implicațiile acestei lucrări sunt grăitoare. Este ca și cum am fi descoperit un nou continent. Un continent de date care a existat dintotdeauna, dar pe care abia acum îl putem explora și înțelege în profunzime.”, a comentat pentru publicația The Atlantic istoricul Seth Bernard, care nu a participat la studiu.