Asistăm la nașterea unei noi forme de viață? Noii roboți se „vindecă și cresc” singuri

Un rover pe Marte este lovit de o furtună de praf. O roată este avariată, un senzor distrus. O misiune de miliarde de dolari pare compromisă. Dar dacă robotul ar începe să se vindece singur? Nu mai este science-fiction. Este „metabolismul robotului”, un concept revoluționar care tocmai a fost demonstrat de cercetătorii de la Universitatea Columbia, iar implicațiile sale sunt amețitoare.

Noii roboți depășesc o limitare fundamentală a mașinilor

Până acum, oricât de inteligenți ar fi devenit roboții datorită progreselor AI, corpurile lor au rămas rigide, fragile și complet dependente de noi. S-a stricat o piesă? Cheamă un om. Ai nevoie de o actualizare fizică? Tot un om trebuie să intervină. Această dependență este călcâiul lui Ahile, limitându-le drastic capacitatea de a opera autonom în medii ostile, cum ar fi zonele de dezastru sau planetele îndepărtate.

Dar dacă mașinile ar putea funcționa ca organismele vii?

Nașterea „metabolismului mașinilor”

O echipă de la Columbia Engineering, condusă de profesorul Hod Lipson, a atacat direct această problemă. Ei au pornit de la o observație simplă, dar genială: adaptabilitatea organismelor biologice provine din natura lor modulară. Corpul tău folosește și refolosește constant module (aminoacizi, celule) pentru a crește, a se vindeca și a se adapta.

„În cele din urmă, va trebui să facem roboții să facă același lucru – să învețe să utilizeze și să reutilizeze părți de la alți roboți. Vă puteți gândi la acest domeniu încipient ca la o formă de «metabolism al mașinilor»”, a explicat Lipson.

Publicat în prestigioasa revistă Science Advances, studiul lor arată cum un robot se poate auto-asambla și, mai important, își poate spori capacitățile absorbind piese noi din mediul înconjurător, fără nicio intervenție umană.

Cum funcționează, mai exact?

Echipa a creat un dispozitiv ingenios numit „Truss Link” – un fel de baston magnetic, un bloc de construcție al viitorului. Aceste legături se pot extinde, contracta și conecta între ele, permițând unei structuri 2D să se transforme singură într-un robot 3D complex.

Într-o demonstrație uluitoare, un robot în formă de tetraedru și-a dat seama că are nevoie de ajutor pentru a coborî o pantă. Soluția? A integrat o nouă piesă „Truss Link” pentru a-și crea un „baston” de sprijin, ceea ce i-a permis să coboare cu 66,5% mai repede. Practic, robotul și-a analizat limitarea fizică și a evoluat pentru a o depăși.

„Autonomia adevărată înseamnă că roboții nu trebuie doar să gândească singuri, ci și să se întrețină fizic”, subliniază Philippe Martin Wyder, autorul principal al studiului.

Un viitor autonom, de la Pământ la stele

Implicațiile acestei tehnologii sunt uriașe. În zonele de dezastru, roboții s-ar putea repara singuri în timp real pentru a continua căutarea supraviețuitorilor. În explorarea spațială, mașinile ar putea construi baze întregi și s-ar putea adapta la condițiile de pe alte planete fără a necesita misiuni de reaprovizionare costisitoare și periculoase.

Aceasta este mai mult decât o simplă inovație. Este o schimbare de paradigmă. Oferă inteligenței artificiale o interfață directă cu lumea fizică, permițându-i să evolueze nu doar cognitiv, ci și corporal.

După cum concluzionează Wyder, „se deschide potențialul pentru o lume în care IA poate construi structuri fizice sau roboți, la fel cum astăzi scrie sau rearanjează cuvintele din e-mailurile dvs.”. Trecem de la roboți pe care îi programăm la roboți care cresc, se vindecă și evoluează. Iar noi suntem martorii primelor lor zile.