În contextul în care rezervoarele capitalei Greciei ating niveluri critice, autoritățile apelează la o capodoperă a ingineriei antice pentru a asigura necesarul de apă al orașului.
În curând, când unii locuitori ai Atenei vor deschide robinetele, apa care va curge va proveni dintr-o sursă neașteptată: un apeduct subteran vechi de două milenii, construit în timpul Imperiului Roman.
Cunoscut sub numele de Apeductul lui Hadrian, acesta a fost comandat de împăratul roman în anul 125 e.n. și finalizat în 140. Proiectul se numără printre multele realizări de anvergură ale conducătorului, fiind conceput inițial pentru a alimenta băile publice și a satisface nevoile de apă ale Atenei antice. Printr-o rețea ingenioasă de canale subterane înclinate și câteva sute de puțuri, probabil săpate de sclavi, sistemul colecta apa de ploaie și pe cea din râuri și pâraie.
Alimentat gravitațional, canalul șerpuiește pe o distanță de 24 de kilometri prin subsolul capitalei. Timp de 1.300 de ani, a funcționat impecabil, fiind abandonat abia în secolul al XV-lea, odată cu ocupația otomană a orașului. Deși a fost repus în funcțiune pentru scurt timp în secolul al XIX-lea, în timpul unei alte crize de apă, apeductul a rămas nefolosit de atunci. Rezervorul său central, situat sub o piață publică numită Dexameni – cuvântul grecesc pentru „rezervor” – zace uitat sub o cafenea și un cinematograf în aer liber.
„95% dintre clienți nu știu că apeductul există. Ei cunosc Dexameni pentru cafenea, nu pentru istoria sa.”, declara anul trecut Nektarios Nikolopoulos, proprietarul cafenelei, pentru New York Times.
Din cauza secetei, Atena readuce la viață un apeduct roman vechi de 2.000 de ani
Acum, la două milenii de la decretul lui Hadrian, atenienii redescoperă această infrastructură vitală. Pe fondul unei secete prelungite care a generat o penurie de apă, autoritățile municipale au căutat în ultimul deceniu soluții creative pentru a stabiliza aprovizionarea pe termen lung. Un răspuns evident se afla chiar sub picioarele lor.
„Procesul este destul de simplu. Extragem apa dintr-un puț roman, o tratăm și o filtrăm într-o unitate modernă situată lângă cea veche, iar de acolo ajunge în case”, a explicat pentru National Geographic Giorgos Sachinis, director de strategie la Compania de Apă și Canalizare din Atena.
Ca proiect pilot, a fost construită o conductă de 4 kilometri pentru a conecta rezervorul central cu suburbiile. Inițial, aceasta va furniza apă nepotabilă clădirilor publice, urmând ca, în cele din urmă, să deservească aproximativ 80 de locuințe.
„Este foarte emoționant că ceva construit acum 2.000 de ani va fi folosit de grecii moderni pentru un scop atât de important. Trebuie să fim atenți. Nu avem o rezervă nelimitată.”, a declarat Eleni Sotiriou, o locuitoare a Atenei în vârstă de 65 de ani.
Planul, programat să demareze în următoarele săptămâni, vine într-un moment critic. Rezervoarele orașului se apropie de minimele sezoniere record, înregistrate ultima dată în 2008. O analiză recentă arată că cele două rezervoare principale ale Atenei, lacurile Mornos și Evinos, se află la aproximativ 60% din capacitatea lor normală pentru luna iulie, în scădere de la 79% în aceeași perioadă a anului trecut și aproape 100% în 2022.
„Aceste constatări confirmă presiunea hidrologică crescândă asupra sistemului de apă din Atena și subliniază necesitatea urgentă de sensibilizare a publicului și de acțiune imediată din partea guvernului”, a afirmat Haralambos Kontoes, expert în teledetecție la Observatorul Național din Atena, pentru cotidianul Kathimerini.
Criza apei din regiune, care se agravează de ani de zile, este atribuită secetei prelungite și exacerbată de valurile de căldură, turism și incendiile devastatoare. În septembrie anul trecut, după cele mai călduroase luni iunie și iulie din istoria țării, barajul Mornos, situat la 200 km vest de Atena, a secat, dezvăluind ruinele unui sat scufundat în anii 1970.
Dacă revitalizarea Apeductului lui Hadrian se va dovedi un succes, proiectul ar putea deveni un model pentru alte metropole care se confruntă cu penuria de apă.
„Există planuri de extindere în alte cartiere ale Atenei prin care trece apeductul”, a declarat Christos Giovanopoulos, managerul proiectului, pentru Euronews. „Dar am început și o colaborare cu alte cinci sau șase orașe din Europa care combină patrimoniul cultural cu cel hidric pentru a crea orașe mai verzi, mai durabile și mai locuibile.”, a mai spus acesta.
