Într-o lume în care mineritul tradițional are un impact ecologic semnificativ, căutarea unor metode de explorare mai puțin invazive devine esențială. O descoperire recentă din Laponia deschide calea către o „bioprospectare” ingenioasă: se pare că aurul chiar crește în copaci, mulțumită unor bacterii specializate, oferind o nouă speranță pentru o industrie extractivă mai sustenabilă.
Aurul crește în copaci?
Fenomenul prin care plantele acumulează urme de metale este cunoscut ca biomineralizare. Procesul poate fi imaginat ca un sistem natural de filtrare: la fel cum rinichii extrag anumite substanțe din sânge, bacteriile par să „filtreze” aurul dizolvat din seva copacului, concentrându-l în particule solide. Astfel, prin acțiunea microbilor și a oxidării, ionii metalici sunt absorbiți din sol și transportați până în frunze.
Aurul nu face excepție. Este deja cunoscut faptul că anumiți arbori, precum eucalipții din Australia, pot acumula cantități microscopice de aur în frunze, datorită rădăcinilor lor extrem de adânci care pătrund în soluri bogate în acest metal prețios. Cu toate acestea, mecanismul exact al biomineralizării aurului a rămas un mister.
Pentru a elucida acest proces, o echipă de cercetători de la Universitatea din Oulu, Finlanda, a analizat 138 de probe de ace colectate de la 23 de molizi norvegieni (Picea abies). Copacii se aflau în apropierea minei de aur Kittilä din Laponia, cea mai mare mină de aur din Europa. Rezultatele au fost uimitoare: în acele a patru dintre copaci au fost găsite nanoparticule de aur, înconjurate de biofilme bacteriene. Analiza ADN a acestor biofilme a arătat o prezență abundentă a unor grupuri bacteriene precum P3OB-42, Cutibacterium și Corynebacterium, sugerând că acestea ar putea juca un rol cheie.
„Rezultatele noastre sugerează că bacteriile și alte microorganisme care trăiesc în interiorul plantelor pot influența acumularea aurului în copaci”, a declarat dr. Kaisa Lehosmaa, autorul principal al studiului, într-un comunicat. „În sol, aurul este prezent sub formă lichidă, solubilă. Transportat de apă, acesta ajunge în acele de molid. Microbii din copac pot apoi să precipite acest aur solubil în particule solide, de dimensiuni nanometrice”, a explicat Lehosmaa.
De la nanoparticule de aur la noi zăcăminte
Desigur, nu vă așteptați să strângeți o avere din ace de brad. Particulele au doar câțiva nanometri – abia suficient pentru o brățară minusculă pentru o bacterie. Valoarea lor monetară directă este neglijabilă.
Adevăratul potențial al acestei descoperiri constă însă în folosirea copacilor ca unelte de explorare. În anul 2019, o companie de explorare minerală numită Marmota a folosit frunze pentru a descoperi că arborii creșteau deasupra unui zăcământ de aur. Eforturile lor i-au condus la un filon subteran gros de 6 metri, care conținea 3,4 grame de aur pe tonă. Cercetătorii finlandezi cred că munca lor poate duce această metodă la nivelul următor.
„Acest lucru sugerează că aceste bacterii specifice asociate molidului pot ajuta la transformarea aurului solubil în particule solide în interiorul acelor. Această informație este utilă, deoarece depistarea acestor bacterii în frunzele plantelor poate facilita explorarea aurului”, a concluzionat Lehosmaa.
Provocarea viitoare pentru cercetători va fi să determine dacă această „semnătură” bacteriană este universală și să dezvolte tehnologii rapide de scanare a vegetației pentru a identifica aceste biofilme la scară largă. Astfel, o simplă analiză a acelor de brad ar putea deveni o unealtă standard în trusa geologului modern.
Studiul este publicat în revista Environmental Microbiome.
