Avea Homo Erectus un limbaj, construia bărci și traversa oceanele? Ce dezvăluie noile studii

În prezent, arheologii sunt implicați într-o dezbatere pentru a stabili dacă unul dintre cei mai enigmatici strămoși ai noștri a avut sau nu un limbaj. Potrivit unora, urmele speciei umane dispărute Homo erectus pe insule îndepărtate sugerează că aceștia trebuie să fi fost capabili să construiască bărci și să navigheze printre valuri, ceea ce ar fi necesitat abilități avansate de comunicare.

Cu toate acestea, o nouă analiză a acestei teorii a găsit câteva lacune majore, concluzionând în cele din urmă că ideea pur și simplu nu „plutește”.

Apărut pentru prima dată în arhivele arheologice în urmă cu aproximativ 2 milioane de ani, Homo erectus s-a răspândit în Eurasia înainte de a dispărea cu puțin peste 100.000 de ani în urmă. S-a sugerat chiar că linia umană dispărută a ajuns până în insulele Flores din Oceanul Indian și Creta din Marea Mediterană.

Această aparentă măiestrie maritimă a inspirat teoria conform căreia Homo erectus poseda abilitățile lingvistice necesare pentru a construi în colaborare vase maritime și a naviga pe apele mărilor, însă profesorul de lingvistică Rudolf Botha de la Universitatea Stellenbosch nu este convins. Pentru început, el spune că este puțin exagerat să presupunem că specia antică a pus vreodată piciorul pe insula Creta.^[sursa]

Pentru a susține acest argument, Botha subliniază că pe insulă nu au fost găsite fosile de Homo erectus și, deși uneltele preistorice cretane din piatră au fost atribuite provizoriu speciei, unii cercetători cred că este mai probabil ca acestea să fi fost făcute de neanderthalieni.

Între timp, în Flores, cele mai vechi rămășițe umane descoperite vreodată aparțin faimosului Homo floresiensis, care se crede că este un descendent al lui Homo erectus, dar care ar fi putut evolua și din alți hominizi precum Homo habilis sau Australopitecus.

Prin urmare, nu este complet sigur că Homo erectus a ajuns pe oricare dintre aceste insule, deși Botha admite că acest lucru pare mai probabil în cazul Flores decât în cazul Cretei. Cu toate acestea, chiar dacă străvechiul neam uman a navigat spre Flores, acest lucru nu înseamnă neapărat că a făcut acest lucru în mod deliberat sau că a construit bărci pentru călătoria lor.

Referindu-se la afirmațiile făcute de numeroși alți cercetători, Botha sugerează că Homo erectus ar fi putut ajunge accidental în Flores după ce a fost purtat în largul mării pe „plute naturale” făcute din vegetația locală.

„Traversarea întinderilor de apă deschisă care separă Flores de cele mai apropiate alte insule nu a necesitat utilizarea de bărci sau de plute non-naturaleÎn acest scop, plutele naturale erau ușor accesibile pentru Homo erectus.”, a scris profesorul Rudolf Botha.^[sursa]

Modul exact în care au avut loc aceste călătorii involuntare nu este clar, deși „relatările anecdotice ale evenimentelor de plută naturală și modelarea pertinentă” sugerează că tsunami și cicloane ar fi putut juca un rol.

În general, deci, autorul studiului concluzionează că pur și simplu nu există suficiente dovezi pentru a demonstra că specia a construit în mod intenționat bărci și a navigat fie spre Flores, fie spre Creta. Prin urmare, utilizarea acestei așa-numite „deducții privind navigația pe mare” ca bază pentru limbajul Homo erectus este extrem de eronată, deși acest lucru nu înseamnă că străvechiul neam nu avea cu siguranță abilități lingvistice.

Într-adevăr, alți cercetători au indicat tacticile de colaborare în domeniul scotocirii folosite de Homo erectus ca dovadă a utilizării limbajului, în timp ce alții spun că abilitatea hominidului de a crea unelte simetrice, combinată cu dimensiunea mare a creierului său, poate indica faptul că era suficient de inteligent pentru a vorbi.