Când au inventat oamenii limbajul? Cercetătorii au, în sfârșit, un răspuns

Este o întrebare esențială, veche de milenii: când au inventat oamenii limbajul articulat, în forma sa actuală? Un nou studiu bazat pe dovezi genomice sugerează că această capacitate unică era deja prezentă acum cel puțin 135.000 de ani.

Ulterior, limbajul ar fi putut deveni un instrument social acum aproximativ 100.000 de ani. Potrivit experților, ar fi fost nevoie de câteva mii de ani pentru ca oamenii să înceapă să-și folosească pe deplin abilitatea de a vorbi, transformând limbajul într-unul dintre cele mai remarcabile fenomene ale naturii.

Când au inventat oamenii limbajul

Homo sapiens există de aproximativ 230.000 de ani, însă estimările privind momentul apariției limbajului variază semnificativ, în funcție de tipul de dovezi analizate – de la fosile la artefacte culturale.^[sursa]

Autorii noului studiu au abordat problema dintr-o perspectivă diferită. Cercetătorii au pornit de la ipoteza că toate limbile umane au o origine comună, o idee larg susținută de cercetători. Astfel, întrebarea esențială devine: când au început să se răspândească primele grupuri regionale de oameni în întreaga lume?

„Logica este foarte simplă. Fiecare populație care s-a ramificat pe glob are un limbaj uman, iar toate limbile sunt înrudite.”, explică Shigeru Miyagawa, profesor la MIT și coautor al studiului.

Analiza genomică sugerează că prima divizare a populațiilor umane a avut loc acum aproximativ 135.000 de ani. „Asta înseamnă că, cel mai probabil, capacitatea lingvistică umană exista deja la acel moment – sau chiar mai devreme”, a afirmat Miyagawa.

Noua lucrare, intitulată „Capacitatea lingvistică era prezentă în populația Homo sapiens acum 135.000 de ani”, a fost publicată în revista științifică Frontiers in Psychology. Printre coautori se numără Rob DeSalle, cercetător principal la Institutul de Genomică Comparată al Muzeului American de Istorie Naturală, și Ian Tattersall, curator emerit al originilor umane la același muzeu, alături de alți specialiști.^[studiu]

O revoluție genetică și lingvistică

Studiul analizează 15 cercetări genetice publicate în ultimii 18 ani, incluzând trei bazate pe date despre cromozomul Y, trei pe ADN mitocondrial și nouă pe întregul genom.

În ansamblu, aceste date sugerează că primele ramificări regionale ale populației umane au avut loc în urmă cu aproximativ 135.000 de ani. Cu alte cuvinte, după apariția speciei Homo sapiens, grupurile de oameni au început să se răspândească geografic, dezvoltând în timp variații genetice distincte.

Variațiile genetice din aceste studii permit cercetătorilor să estimeze momentul în care Homo sapiens era încă un grup omogen, înainte de divizarea în subpopulații regionale. Potrivit lui Shigeru Miyagawa, profesor la MIT și coautor al studiului, cercetările converg tot mai mult spre această perioadă ca moment-cheie în evoluția umanității.

Un prim studiu similar a fost realizat în anul 2017, însă la acea vreme existau mai puține date genetice disponibile. Acum, numărul studiilor publicate este semnificativ mai mare, iar rezultatele lor, analizate împreună, indică o fereastră temporală mai clară – în jurul a 135.000 de ani – pentru prima divizare geografică a oamenilor moderni.

„Din punct de vedere cantitativ, avem mai multe studii, iar din punct de vedere calitativ, este o fereastră [de timp] mai îngustă.”, a explicat Miyagawa, care este afiliat și la Universitatea din São Paulo.

Când a devenit limbajul uman un sistem de comunicare?

Ca mulți lingviști, Shigeru Miyagawa consideră că toate limbile umane sunt înrudite, o ipoteză pe care a explorat-o în lucrările sale. În cartea sa din 2010, Why Agree? Why Move?, el a analizat asemănări neexplorate anterior între engleză, japoneză și unele limbi bantu. Astăzi, pe glob există peste 7.000 de limbi identificate.

Unii cercetători susțin că abilitatea de a comunica datează de câteva milioane de ani, bazându-se pe trăsături fiziologice observate la alte primate. Miyagawa, însă, subliniază că întrebarea esențială nu este când primatele au început să emită sunete, ci când oamenii au dobândit capacitatea cognitivă de a combina vocabularul și gramatica într-un sistem capabil să genereze o infinitate de expresii bazate pe reguli.

„Limbajul uman este calitativ diferit. Există două elemente fundamentale – cuvintele și sintaxa – care colaborează pentru a forma un sistem extrem de complex. Niciun alt animal nu are o structură echivalentă în modul său de comunicare. Această capacitate ne permite să formulăm gânduri sofisticate și să le împărtășim altora.”, a explicat Miyagawa.

Potrivit acestei perspective, oamenii au avut capacitatea cognitivă pentru limbaj cu mult timp înainte de a construi primele limbi.

„Limbajul este atât un sistem cognitiv, cât și unul de comunicare. Cred că, înainte de acum 135.000 de ani, a existat doar ca un sistem cognitiv intern, dar s-a transformat rapid într-un mijloc de comunicare.”, a mai explicat Miyagawa.

Cum putem determina când a fost folosit pentru prima dată limbajul articulat? Documentele arheologice oferă indicii esențiale. Dovezile sugerează că, în urmă cu aproximativ 100.000 de ani, oamenii au început să manifeste un comportament simbolic extins – de la realizarea de marcaje semnificative pe obiecte la folosirea focului pentru a produce ocru, un pigment roșu utilizat în scop decorativ.

Așa cum limbajul uman este extrem de complex și generativ, la fel și activitățile simbolice sunt unice speciei noastre. După cum se subliniază în studiu, „comportamentele compatibile cu limbajul și cu exercitarea consecventă a gândirii simbolice sunt detectabile numai în înregistrările arheologice ale lui Homo sapiens”.

Limbajul – motorul inovării și dezvoltării cognitive

Dintre coautori, Ian Tattersall a susținut cel mai ferm ideea că limbajul a fost un factor declanșator al gândirii simbolice și al altor activități organizate.

„Limbajul a fost scânteia care a pus în mișcare comportamentul uman modern. A stimulat gândirea și a contribuit la apariția unor tipuri de comportamente inovatoare. Dacă teoria noastră este corectă, oamenii învățau unii de la alții prin limbaj și astfel au fost încurajate inovațiile pe care le vedem în urmă cu aproximativ 100.000 de ani.”, a explicat Shigeru Miyagawa.

Totuși, autorii recunosc că nu există un consens absolut asupra acestui rol central al limbajului. Unii cercetători susțin că dezvoltarea materialelor, a uneltelor și a organizării sociale a fost un proces treptat, în care limbajul a avut un rol important, dar nu neapărat esențial.

Miyagawa admite că domeniul cercetării limbajului uman este încă deschis și că sunt necesare mai multe studii pentru a înțelege pe deplin acest fenomen. Cu toate acestea, consideră că noul studiu reprezintă un pas înainte în clarificarea momentului apariției limbajului.

„Abordarea noastră este bazată pe date empirice, pe cea mai recentă înțelegere genetică a primilor Homo sapiens. Cred că ne aflăm pe un drum promițător și sper ca această lucrare să încurajeze mai multe cercetări asupra limbajului uman și a evoluției sale.”, a mai spus Miyagawa.