Carl Emil Pettersson, marinarul care a naufragiat pe o insulă de canibali, devenind rege

Carl Emil Pettersson s-a născut în anul 1875, în Suedia, în comuna Sollentuna, având încă cinci fraţi.

Trăind într-o familie numeroasă, fiecare dintre copii trebuia să-şi găsească un rost în viaţă, mai ales după ce tatăl lor şi-a abandonat familia.

Carl a luat calea apelor, devenind marinar la vârsta de doar 17 ani. În anul 1898, tânărul a ajuns să lucreze pentru compania germană Neuguinea-Compagnie. Aceasta îşi desfăşura activităţile în Arhipelagul Bismarck, în apropiere de colonia Noua Guinee Germană.

Naufragiul pe Insula Tabar

Câţiva ani mai târziu, Carl a ajuns să lucreze pe vasul Herzog Johan Albrecht, care efectua misiuni de recrutare, călătorind în apele Oceanului Pacific.

În ziua de Crăciun a anului 1904, nava pe care se afla tânărul marinar s-a scufundat în apropiere de Insula Tabar.^[sursa]

Această insulă era locuită de tribul Tabar. Despre membrii acestui trib se cunoştea că obişnuiesc să practice canibalismul. Acest lucru nu era străin pentru nativii insulelor din acea zonă, iar cum astfel de informaţii se răspândeau repede şi în acele vremuri, Carl auzise destule legende despre obiceiul localnicilor de a gusta din carnea de om.

Apele oceanului l-au dus pe Carl pe ţărmul insulei, unde a fost înconjurat imediat de localnici. Lucrurile nu arătau deloc bine pentru suedez.

Carl Emil Pettersson era un bărbat înalt, cu un fizic puternic, dar plăcut, fiind blond cu ochi albaştri. Astfel, marinarul le-a incitat mai mult ochii decât stomacurile localnicilor.

Carl Emil Pettersson, rege al Insulei Tabar

Carl a impresionat-o în special pe fiica regelui Lamy, prinţesa Singdo. Aceasta s-a îndrăgostit de marinar, cei doi căsătorindu-se în anul 1907, la trei ani de la naufragiu.

Suedezul a intrat în afacerile cu copră, care este materia primă pentru obținerea untului de cocos. Alături de soţia sa, a reuşit să-şi deschidă propria plantaţie de nuci de cocos, pe care au numit-o Teripax.

Mai mult decât atât, la moartea socrului său, Carl Emil Pettersson a devenit noul conducător al Insulei Tabar. Între localnici i se spunea „Puternicul Charley”, datorită fizicului său impunător. Cel puţin în ochii localnicilor, Carl era un om foarte puternic.

Povestea sa a devenit cunoscută şi la nivel internaţional, ajungând în ţara natală. Ziarele din Suedia au publicat o serie de articole despre Pettersson şi aventurile sale de la celălalt capăt al lumii.

Afacerile au prosperat, iar Carl şi soţia sa au mai deschis două plantaţii. Prima a fost Maragon, pe Insula Simberi, iar cea de-a doua a fost Londolovit, pe Insula Lihir.

Carl s-a arătat foarte respectuos în ceea ce privea tradiţiile localnicilor, fiind şi foarte atent cu angajaţii săi. Acest lucru nu era obişnuit la acea vreme, având în vedere cum erau trataţi oamenii din colonile europene în general. Astfel, Carl era foarte popular între localnici.

În urma căsătoriei cu Singdo, au rezultat nouă copii, dintre care unul a decedat la naştere. Când totul părea să meargă bine, dezastrul s-a abătut asupra lui Carl. Soţia sa a murit în anul 1921, de febră purpureale, o infecţie genitală care apare la femei după naştere.

A doua viaţă

În anul 1922, Carl s-a întors în Suedia, în principal pentru a-şi găsi o nouă soţie care să aibă grijă de copiii săi.

Presa din Suedia îl trata ca şi cum ar fi un rege adevărat, referindu-se la el cu formule precum „Regele Carl” sau „Prinţul Pettersson”. Acolo a cunoscut-o pe Jessie Louisa Simpson, cu care s-a căsătorit în anul 1923. Cei doi au mers împreună în Insula Tabar.

În lipsa lui Carl, plantaţiile s-au deteriorat, ajungând în pragul falimentului. Mai mult decât atât, atât el, cât şi noua lui soţie s-au îmbolnăvit de malarie.

Trăgând din greu, Carl a reuşit să-şi replanteze culturile, însă investiţiile nechibzuite şi scăderea cererii au făcut imposibilă redresarea financiară.

Cu toate acestea, Pettersson a descoperit un zăcămând de aur pe Insula Simberi, pe care l-a ţinut secret timp de mai mulţi ani. În prezent, pe insulele din zona Tabar se află unul dintre cele mai mari depozite de aur din lume.

După ce i s-a schimbat norocul în mod fundamental pentru a doua oară în viaţa sa, Carl a decis să părăsească insula. Soţia sa, Jessie, a călătorit în Australia pentru a beneficia de tratament medical. Cu toate acestea, a decedat în anul 1935 de malarie şi o formă de cancer.

Starea de sănătate a lui Carl s-a deteriorat de asemenea. A părăsit insula Tabar în anul 1935, însă nu a mai ajuns niciodată în Suedia. Carl Emil Pettersson a murit în anul 1937, la vârsta de 62 de ani, în urma unui infarct miocardic, în timp ce se afla în Sydney, Australia.