Ce conţine Codex Leicester, cea mai scumpă carte din lume

Codex Leicester, denumit astfel după Thomas Coke, conte de Leicester, este o colecție de scrieri științifice ale lui Leonardo da Vinci, redactate aproximativ între anii 1508 și 1510.

Codexul, care conține 72 de pagini, este scris de mână într-o formă arhaică a limbii italiene, da Vinci folosind celebra sa tehnică de scriere în oglindă, ceea ce înseamnă că textul trebuie citit de la dreapta la stânga. Însoțit de diagrame și desene detaliate, Codexul reflectă viziunea și ingeniozitatea unică a lui da Vinci.

Pe 11 noiembrie 1994, Codex Leicester a devenit cea mai scumpă carte vândută vreodată la o licitație. Casa de licitații Christie’s din New York a scos manuscrisul la vânzare, iar Bill Gates, fondatorul Microsoft, l-a achiziționat pentru suma impresionantă de 30.802.500 de dolari.^[sursa]

„Este o sursă de inspirație faptul că o singură persoană – fără îndrumare exterioară, fără cineva care să-i spună ce e corect sau greșit – a reușit să se provoace continuu, căutând cunoașterea și considerând-o de o valoare inestimabilă. (…) Când treci în revistă toate abilitățile lui Leonardo și puținele sale defecte, atributul care iese cel mai mult în evidență este curiozitatea sa profundă. Uimirea lui față de cunoaștere este extraordinară. Fie că voia să înțeleagă fluxul sângelui prin inimă sau forma limbii unei ciocănitori, își nota cu minuțiozitate observațiile și se străduia să înțeleagă întregul proces.”, a declarat Bill Gates.

Din punctul de vedere al lui Gates, felul în care gândea Leonardo da Vinci reprezintă o „artă pierdută” în lumea modernă.^[sursa]

O comoară științifică

Manuscrisul a fost achiziționat de Thomas Coke, viitorul conte de Leicester, în 1717, și conține reflecțiile lui da Vinci asupra unor subiecte diverse, de la astronomie și geologie, până la hidrodinamică. Codexul oferă o privire unică asupra modului în care Leonardo aborda subiecte precum apa – fluxurile de maree, vârtejurile și barajele – și relația complexă dintre Lună, Pământ și Soare.

Leonardo da Vinci își documentează în Codex observațiile meticuloase asupra fenomenelor cerești, studiile asupra formațiunilor geologice și fosilelor, precum și principiile dinamicii fluidelor. De asemenea, explorează subiecte precum curgerea apei, turbulențele și procesele hidraulice, oferind o înțelegere detaliată a acestor fenomene.

Pe lângă aceste descoperiri, Leonardo a elaborat, prin desene și teorii, idei privind circulația sângelui prin inimă. Multe dintre aceste teorii, deși revoluționare pentru epoca sa, au fost confirmate de cercetările științifice moderne, dovedindu-se corecte în esența lor.

Codex Leicester rămâne nu doar o mărturie a genialității lui Leonardo da Vinci, ci și un simbol al setei sale nesfârșite de cunoaștere, un testament al modului în care a explorat lumea naturală cu o curiozitate și o meticulozitate rar întâlnite. Moștenirea sa continuă să inspire și astăzi generații de cercetători și admiratori.

Leonardo da Vinci și fascinația pentru corpul uman

Leonardo da Vinci a manifestat un interes profund pentru funcționarea corpului uman, abordând studiul acestuia din mai multe perspective. Savantul credea că o cunoaștere detaliată a anatomiei era esențială pentru a crea reprezentări cât mai realiste și fidele în picturile și sculpturile sale. Această credință l-a determinat să efectueze disecții detaliate ale cadavrelor umane, studiind în amănunt structura și funcția organelor, inclusiv a inimii.

Un moment semnificativ în cariera sa a fost disecția inimii unui bărbat de 100 de ani, eveniment care a dus la prima descriere cunoscută a bolii coronariene, o afecțiune care, la 500 de ani după observațiile lui da Vinci, a devenit una dintre principalele cauze de deces în lumea occidentală.

„Avea o minte strălucită și era dornic să înțeleagă în profunzime”, a declarat Francis Wells, chirurg cardiotoracic și consultant la Spitalul Papworth din Cambridge. Wells a petrecut ani de zile studiind desenele anatomice ale lui Leonardo da Vinci, care fac parte din Colecția Regală din Windsor.

Printre numeroasele schițe ale lui da Vinci, care înfățișează craniul, scheletul, mușchii și organele principale ale corpului uman, inima a fost cea care i-a captat în mod special atenția. Pentru a înțelege funcționarea acestui organ misterios, Leonardo și-a aplicat cunoștințele despre fluide, greutăți, pârghii și inginerie. Observațiile sale privind valvele arteriale, care permit circulația sângelui prin inimă, rămân valabile și în prezent.

În caietele sale, Leonardo a documentat și alte descoperiri inovatoare: inima este un mușchi și nu încălzește sângele, are patru camere, iar pulsul de la încheietura mâinii este legat de contracția ventriculului stâng. Mai mult, el a sugerat că arterele prezintă un risc pentru sănătate, deoarece se dilată pe măsură ce o persoană înaintează în vârstă, o idee confirmată ulterior de medicina modernă.

Codex Leicester: o fereastră spre gândirea lui Leonardo

Pe lângă valoarea sa științifică, Codex Leicester oferă și o privire asupra felului în care gândea Leonardo da Vinci, dezvăluind metodele sale neconvenționale de lucru, sursele sale de inspirație și modul în care se raporta la știința vremii. Codexul reflectă nu doar gândirea lui inovatoare, ci și mentalitatea epocii în care a trăit, oferind o perspectivă unică asupra procesului său creativ.

Deși descoperirile lui da Vinci ar fi putut revoluționa medicina și știința, niciuna dintre teoriile sau schițele sale nu a fost publicată în timpul vieții sale. Abia la sfârșitul secolului al XVIII-lea, la peste 250 de ani de la moartea sa, lucrările sale au fost redescoperite și studiate.

În anul 2018, Bill Gates a creat „Codescope”, un dispozitiv interactiv cu ecran tactil care le permite utilizatorilor să exploreze Codex Leicester în detaliu. Prin această inițiativă, Gates a promovat studierea și înțelegerea caietului lui Leonardo da Vinci, oferind publicului șansa de a răsfoi fiecare pagină a manuscrisului original, fără a atinge fizic Codexul, care este protejat în spatele unei vitrine.^[sursa]

„Deoarece nu poți atinge Codexul original – acesta este păstrat în spatele sticlei – Codescopul reprezintă cea mai bună modalitate de a explora paginile scrise de acest mare om”, a explicat Bill Gates.