Ce l-a determinat pe un cercetător din Antarctica să „atace și să amenințe cu moartea un coleg”, iar pe ceilalți să implore să fie salvați

Un cercetător din Antarctica a cauzat panică în rândul colegilor săi, care au cerut să fie evacuați cât mai repede de pe stația de cercetare. Au fost dezvăluite mai multe detalii despre o agresiune petrecută la o stație de cercetare izolată din Antarctica, după ce s-a aflat că oamenii de știință care lucrau acolo au cerut disperat să fie evacuați.

Informația a fost publicată pentru prima dată de Sunday Times din Africa de Sud pe 16 martie 2025, când s-a raportat că guvernul a fost nevoit să intervină după ce unul dintre cei nouă cercetători de la baza izolată a Africii de Sud din Antarctica a fost descris ca devenind instabil psihic.

Cercetătorii au relatat presupusele incidente într-un e-mail trimis din baza de cercetare, insistând asupra necesității unei intervenții urgente pentru a asigura siguranța echipei. În prezent, aceștia nu sunt programați să fie evacuați până în decembrie de la stația Sanae IV, situată în extremitatea nordică a Antarcticei.^[sursa]

Un cercetător din Antarctica a băgat spaima în colegi

Potrivit publicației Sunday Times, mesajul descria un comportament care „a escaladat până la un punct profund alarmant”.

„În mod specific, el l-a agresat fizic pe [nume ascuns], ceea ce reprezintă o încălcare gravă a siguranței personale și a normelor de la locul de muncă. Mai mult decât atât, l-a amenințat cu moartea pe [numele nu a fost dezvăluit], creând un climat de frică și intimidare. Rămân profund îngrijorat pentru propria mea siguranță, întrebându-mă constant dacă voi fi următoarea victimă.”, se arată în e-mail.

„Este imperativ să se ia măsuri imediate pentru a asigura siguranța mea și a tuturor angajaților.”, au mai scris cercetătorii.

Ce a dus la comiterea agresiunii?

După ce e-mailul cercetătorilor a devenit public, un oficial guvernamental sud-african, citat de BBC News, a oferit detalii despre circumstanțele în care ar fi avut loc incidentul.^[sursa]

Potrivit acestuia, comportamentul amenințător ar fi fost declanșat de „o dispută legată de o sarcină pe care liderul echipei dorea să fie îndeplinită”. Aceasta presupunea o activitate dependentă de condițiile meteorologice, care necesita modificarea programului.

Dion George, ministrul mediului din Africa de Sud, a explicat: „A avut loc o altercație verbală între liderul echipei și această persoană. Apoi, conflictul a escaladat, iar individul l-a agresat fizic pe superiorul său. Vă puteți imagina cum este situația acolo. Este un spațiu restrâns, iar oamenii pot suferi de febra cabinei. Poate fi foarte dezorientant.”

Cum a reacționat guvernul

Ministerul Mediului din Africa de Sud a declarat că tratează incidentul cu „maximă urgență”, iar un ministru al guvernului se ocupă personal de această problemă.

Angajatul acuzat de agresiune a acceptat de bunăvoie să fie supus unei evaluări psihologice suplimentare și și-a exprimat remușcările, oferind o scrisoare oficială de scuze victimei. Ministerul a precizat că acesta „colaborează voluntar pentru a urma orice intervenții care vor fi recomandate”.

Autoritățile sud-africane au subliniat că toți cercetătorii care participă la astfel de misiuni trec printr-un proces riguros de selecție, care include verificarea antecedentelor, referințelor, evaluări medicale și psihometrice realizate de profesioniști calificați.

Deși toți membrii actualei expediții au fost considerați apți pentru misiune, ministerul a recunoscut că „nu este neobișnuit” ca cei care lucrează în medii extreme și izolate să aibă dificultăți de adaptare.

Într-adevăr, chiar și persoanele atent selectate pentru a lucra în medii extreme, precum bazele de cercetare din Antarctica, pot întâmpina dificultăți de adaptare care pot genera comportamente deviante sau agresive.

Factorii de stres și izolarea

Condițiile extreme: temperaturile scăzute, întunericul prelungit în timpul iernii și condițiile de mediu ostile contribuie la un nivel crescut de stres. Aceste elemente pot afecta ritmurile circadiene și pot conduce la oboseală mentală și fizică.

Izolarea și monotonia: într-un mediu unde interacțiunile sociale sunt limitate la un grup restrâns de colegi, tensiunile interpersonale pot să se acumuleze. Lipsa diversității sociale, rutina zilnică repetitivă și spațiul restrâns pot amplifica sentimentul de izolare, ceea ce uneori duce la conflicte și comportamente atipice.

Supraîncărcarea emoțională: chiar și după o selecție riguroasă, factorii de stres combinați cu izolarea prelungită pot conduce la epuizare emoțională. Acest fenomen, adesea numit „sindromul de iarnă” sau „winter-over syndrome”, poate declanșa stări depresive, anxietate și, în unele cazuri, comportamente agresive.

Dinamica grupului: în mediile izolate, fiecare membru al echipei joacă un rol esențial. Orice tensiune sau conflict nerezolvat poate evolua rapid, iar lipsa posibilității de a „evada” din situație poate duce la izbucniri neașteptate de agresivitate sau la manifestări deviante.

Cât de departe pot ajunge aceste comportamente?

În cazuri extreme, efectele pot fi semnificative:

• Deteriorarea relațiilor interpersonale: pe termen lung, tensiunile pot eroda încrederea și coeziunea grupului, afectând eficiența misiunii.
• Probleme de sănătate mintală: stresul cronic poate evolua spre depresie severă, anxietate sau chiar tulburări psihotice.
• Evenimente tragice: deși rare, există cazuri documentate de comportamente extreme, inclusiv incidente violente, care subliniază importanța monitorizării continue a sănătății psihologice a echipelor.

Factorii de mediu extrem și izolare pot declanșa răspunsuri psihologice complexe chiar și la indivizi bine pregătiți și selectați cu grijă. Din acest motiv, este esențială o pregătire continuă, monitorizarea stării de bine și intervenții rapide în cazul semnelor de deteriorare a sănătății mintale. Cu toate acestea, după cum am văzut, există cazuri în care chiar și cei mai bine pregătiți pot ceda acestor presiuni.