În anul 2018, arheologii marini au făcut o descoperire istorică în largul coastelor Bulgariei: cea mai veche epavă intactă din lume. Este vorba despre o navă comercială grecească veche de 2.400 de ani, conservată perfect la aproape 2 kilometri sub suprafața Mării Negre. Măsurând 23 de metri lungime, epava se află într-o stare excepțională, fapt care ridică noi întrebări științifice despre cum anume poate supraviețui o epavă sub apă pe perioade atât de lungi de timp.
Importanța acestei descoperiri este monumentală: este pentru prima dată când experții pot studia fizic arhitectura unei nave antice, un model cunoscut până acum exclusiv din picturile de pe faimoasele vase ceramice elene expuse la British Museum.
Această descoperire extraordinară provine din proiectul Black Sea MAP, care a identificat nu mai puțin de 60 de epave datând din perioade istorice diferite. Potrivit echipei de cercetare, descoperirile variază de la nave comerciale romane încărcate cu amfore, până la o flotă de raid a cazacilor din secolul al XVII-lea, demonstrând clar cât de aglomerată și vitală era odată această regiune maritimă. Însă proiectul nu se limitează exclusiv la nave. Cercetătorii explorează, de asemenea, țărmuri antice aflate acum complet sub apă, un demers esențial care ajută la reconstituirea modului în care comunitățile umane s-au adaptat pe măsură ce nivelul mării a crescut treptat de-a lungul istoriei.
- Lipsa totală a oxigenului: La peste 2 kilometri adâncime, apa Mării Negre este complet anoxică, ceea ce împiedică bacteriile să descompună materialele organice precum lemnul.
- Cea mai veche epavă intactă: O navă comercială grecească de 23 de metri lungime a fost descoperită aici într-o stare de conservare uluitoare, după 2.400 de ani.
- Un cimitir maritim aglomerat: Cercetătorii au identificat peste 60 de epave în regiune, acoperind milenii de navigație, de la galioane romane până la flote ale cazacilor din secolul al XVII-lea.
- Sate preistorice înghițite de ape: Pe fundul mării nu se află doar corăbii, ci și rămășițele perfect conservate ale unei așezări de coastă din Epoca Bronzului, inundată treptat de creșterea nivelului apelor.
Cum a supraviețuit lemnul? Răspunsul stă în chimia mediului abisal. Epava se odihnește la o adâncime de peste 2 kilometri, în apă care nu conține oxigen. Acest mediu anoxic împiedică organismele să descompună materialul organic, precum lemnul, ceea ce explică motivul fascinant pentru care nava scufundată este încă intactă după mai bine de două milenii.
După cum a explicat profesorul Jon Adams de la Universitatea din Southampton, a vedea o navă din lumea clasică conservată în acest fel este un fenomen pe care el „nu ar fi crezut niciodată posibil.” Structura navei a rămas în mare parte intactă, un nivel de conservare care se întâmplă extrem de rar în cazul epavelor antice.
Zeci de epave care spun aceeași poveste
Proiectul Black Sea MAP a adus la lumină peste 60 de epave, fiecare funcționând ca o capsulă a timpului legată de o epocă diferită. Potrivit echipei, descoperirile includ nave din epoca romană, precum și alte ambarcațiuni legate de conflictele regionale ulterioare. Luate împreună, aceste descoperiri evidențiază cât de importantă a fost Marea Neagră ca rută majoră pentru comerț și circulație de-a lungul secolelor. Iar această navă grecească recent descoperită, datând din perioada clasică, adaugă încă un strat profund la acea istorie lungă și complexă.
„O navă, păstrată intactă, din lumea clasică, aflată la o adâncime de peste 1,2 mile (n. r. aprox. 2 km), este ceva ce nu aș fi crezut niciodată posibil”, a spus profesorul Adams, cercetătorul principal al proiectului, subliniind unicitatea absolută a sitului arheologic.
Pentru a proteja structura fragilă a vasului, echipa a decis să nu încerce scoaterea epavei la suprafață. În schimb, un mic fragment de lemn a fost extras cu ajutorul roboților submarini și datat cu carbon la Universitatea din Southampton, confirmând cu exactitate anul 400 î.Hr.
Un sat pierdut sub fundul mării
Cercetările nu se opresc însă la istoria navigației. În apropiere de Ropotamo, în Bulgaria, cercetătorii au descoperit, de asemenea, rămășițele unei așezări de la începutul Epocii Bronzului. Ceea ce a fost odată un sat de coastă înfloritor este acum complet îngropat sub fundul mării.
Conform datelor din proiect, rămășițele caselor, vetrelor și ceramicii se află la aproximativ 2,5 metri sub suprafață. Pe măsură ce nivelul apei a crescut, zona respectivă s-a transformat într-un golf – o locație strategică folosită mai târziu de coloniștii greci, apoi de marinarii bizantini și, în cele din urmă, de flota otomană.
Dincolo de rutele comerciale și vestigiile de la Ropotamo, supraviețuirea acestor artefacte subacvatice demonstrează că adâncurile Mării Negre reprezintă, în prezent, una dintre cele mai vaste și valoroase arhive istorice nedistruse ale planetei.
