Cel mai mare meteorit din lume a dispărut din 1916. De ce nu mai poate fi găsit?

Povestea meteoritului Chinguetti, un fragment desprins din cel mai mare meteorit descoperit până acum, este un mister care dăinuie de peste un secol.

Se pare că fragmentul de 4,5 kilograme de fier și piatră a fost extras din vârful unui uriaș munte de fier cu o lățime de circa 100 de metri, despre care se sugerează că ar fi un meteorit uriaș. Acesta a fost raportat în Africa, în anul 1916.

În ciuda numeroaselor căutări, existența acestui meteorit părinte mai mare nu a fost niciodată confirmată. Acum, o echipă de cercetători a pornit din nou pe urmele lui.^[sursa]

Cel mai mare meteorit din lume, fără urmă din anul 1916

Dacă există, acest munte de fier ar reprezenta cel mai mare meteorit de pe planetă, la o oarecare distanță faţă de următoarele. Iar oamenii de știință de la Imperial College London și de la Universitatea Oxford din Marea Britanie doresc să folosească hărți ale anomaliilor magnetice (cum ar fi blocurile mari de fier) pentru a încerca să îl găsească.

Pentru a începe cu începutul, bucata mai mică de meteorit a fost recuperată inițial de către căpitanul Gaston Ripert, oficial consular francez, care a declarat că a fost legat la ochi și ghidat spre „dealul de fier” de către un șef local.

Meteoritul a fost denumit după orașul Chinguetti, situat în apropiere, în Mauritania, în nord-vestul Africii. Toate încercările ulterioare de a găsi uriașul munte de fier din care făcea parte inițial, până în anii 1990, nu au reușit să găsească locul în care a fost dus căpitanul Ripert.

În contradicţie totală cu povestea lui Ripert, un studiu din anul 2001 a concluzionat că fragmentul de mezosiderit de fier și piatră nu ar fi putut proveni dintr-o masă cu un volum mai mare de 1,6 metri în diametru, pe baza unei analize chimice a metalului.^[sursa]

A mințit căpitanul Ripert? Sau pur și simplu s-a înșelat?

Poate că nici una, nici alta, spun cei mai recenți cercetători care au preluat misiunea de a găsi meteoritul Chinguetti. De exemplu, lipsa unui crater de impact ar putea fi rezultatul faptului că meteoritul a venit la un unghi foarte mic înainte de a lovi solul.

Este posibil ca cercetările anterioare să nu fi dat niciun rezultat deoarece muntele de fier fusese acoperit de nisip, sau pentru că instrumentele folosite nu erau precise, sau pentru că zona de căutare se afla într-un loc greșit, pe baza instrucțiunilor vagi ale lui Ripert. Toate acestea sunt posibilități, spun oamenii de știință într-o nouă lucrare.

Poate cel mai interesant este că Ripert a descris în mod specific o trăsătură de pe muntele de fier. Căpitanul a descris găsirea unor „ace” metalice trase, pe care a încercat fără succes să le îndepărteze cu lovituri din eșantionul său mai mic de meteorit.

Autorii lucrării speculează că aceste structuri ductile ar putea fi faze de nichel-fier cunoscute sub numele de „structuri Thomson”. Nemaiauzită în anul 1916, este puțin probabil ca Ripert să fi fabricat o astfel de observație.

Pentru prima dată, cercetătorii de aici au folosit modele digitale de elevație, date radar și interviuri cu călăreți locali de cămile pentru a restrânge zonele în care Ripert ar fi putut fi dus, pe baza raportului său de călătorie de o jumătate de zi.

Folosind ca ghid înălțimile dunelor care ar putea ascunde meteoritul gigantic, echipa a identificat zonele de interes și a solicitat Ministerului Energiei Petrolului și Minelor din Mauritania date de sondaj aeromagnetic pentru aceste locații. Până în prezent, accesul la aceste date nu a fost încă acordat.

O abordare alternativă ar fi scanarea pe jos a regiunii în căutarea meteoritului pierdut de mult timp, deși acest lucru ar putea dura câteva săptămâni.

„Dacă rezultatul este negativ, explicația poveștii lui Ripert ar rămâne totuși nerezolvată, iar problemele legate de acele ductile și de descoperirea întâmplătoare a mezosideritului ar rămâne în continuare fără răspuns.”, au concluzionat cercetătorii.

Cel mai mare meteorit descoperit până în prezent este meteoritul Hoba, care are 2,7 m², o înălţime de circa 1 metru şi o greutate de circa 60 de tone.