Un nou test de tip exsudat faringian ar putea să vă dezvăluie cât timp mai aveți de trăit.
Este bine cunoscut faptul că factori precum stilul de viață influențează rapiditatea cu care îmbătrânim, dar acum există o metodă revoluționară care ar putea să cuantifice acest proces.
Stresul, fumatul, consumul de alcool, lipsa somnului și o dietă nesănătoasă contribuie la accelerarea îmbătrânirii. Acești factori pot lăsa urme în genele noastre sub forma unor mărci epigenetice, modificând chimic ADN-ul prin influențe externe.
Oamenii de știință au descoperit cum să măsoare îmbătrânirea moleculară, dezvoltând „ceasuri epigenetice” bazate pe vârsta cronologică și stilul de viață al participanților la studii.
Până acum, aceste metode se bazau pe prelevarea de ADN din celulele sanguine, o procedură dificilă și dureroasă pentru pacienți. Însă un grup de cercetători din SUA au dezvoltat un ceas epigenetic de „a doua generație” bazat pe date de metilare prelevate din celule care pot fi colectate ușor.[sursa]
Noul test, numit CheekAge, se bazează pe celule din interiorul obrajilor și are ca scop prezicerea riscului de mortalitate, analizând datele epigenetice.
Cum funcționează noul test care ar putea determina cât timp mai ai de trăit
Dr. Maxim Shokhirev, autorul principal al studiului despre CheekAge, publicat în revista Frontiers in Aging, a explicat: „Am demonstrat că anumite situri de metilare sunt esențiale pentru această corelație, dezvăluind posibile legături între gene, procese specifice și mortalitatea umană reflectată de ceasul nostru”.
Shokhirev și echipa sa au folosit 200.000 de seturi de metilare pentru a calcula scoruri legate de sănătate și stil de viață, oferind o perspectivă asupra diferențelor în îmbătrânirea fiziologică.
Cu ajutorul unor metode statistice avansate, au urmărit îmbătrânirea și rata mortalității în cazul a 1.513 bărbați și femei, născuți între 1921 și 1936, care au fost monitorizați de grupurile de naștere Lothian (LBC).
LBC a analizat îmbătrânirea cognitivă în raport cu stilul de viață, factorii genetici și cei biomedicali. Voluntarii au fost testați prin prelevări de sânge la fiecare trei ani, iar datele finale au fost folosite pentru a calcula CheekAge și pentru a evalua legătura cu riscul de mortalitate.
Dr. Shokhirev, care este și șeful departamentului de biologie computațională la compania Tally Health din New York, a adăugat: „CheekAge este puternic asociat cu mortalitatea într-un set de date longitudinale și depășește ceasurile epigenetice de primă generație, care se bazau pe date din sânge.”
„Faptul că ceasul nostru, bazat pe celulele din obraz, prezice mortalitatea pe baza datelor din sânge sugerează că există semnale comune de mortalitate între diferite tipuri de țesuturi.”, a explicat cercetătorul.
Aceasta înseamnă că un simplu tampon de obraz ar putea fi o alternativă eficientă și neinvazivă pentru studierea procesului de îmbătrânire.
Cercetătorii au aprofundat apoi analiza siturilor de metilare, căutând genele cele mai strâns legate de mortalitate. Gena PDZRN4, de exemplu, este un posibil supresor de tumori, în timp ce ALPK2 este implicată în sănătatea cardiovasculară și oncologie, mai ales în modelele animale.
Au fost identificate și alte gene legate de boli, Dr. Adiv Johnson, șeful departamentului de afaceri științifice de la Tally Health, afirmând: „Este fascinant să investigăm dacă gene precum ALPK2 influențează durata de viață sau sănătatea în modelele animale.”
Dr. Johnson a adăugat: „Studiile viitoare vor trebui să analizeze și alte asocieri, cum ar fi incidența bolilor legate de vârstă sau durata ‘healthspan’ – perioada de viață sănătoasă, fără boli cronice sau dizabilități asociate îmbătrânirii”.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
