Detonarea precisă a unei bombe nucleare deasupra unui asteroid care se apropie ar putea reprezenta cea mai bună soluție pentru evitarea unui impact cataclismic. Cu alte cuvinte, o explozie nucleară ar putea proteja Pământul în faţa unui pericol generat de un potenţial impact cu un asteroid.

Un experiment de laborator realizat de o echipă internațională de cercetători a confirmat că razele X emise de o explozie atomică de proporții adecvate ar putea devia asteroizi cu diametre între 3 și 5 kilometri de la traiectoria lor.

Deși nu există o amenințare iminentă care să justifice utilizarea unui astfel de dispozitiv anti-apocalipsă, riscul ca un asteroid periculos să ne ia prin surprindere nu este deloc de neglijat. Acest fapt face crucială dezvoltarea unui plan de acțiune care să protejeze Pământul.

Recent, NASA a demonstrat că, dacă o sondă masivă lovește un asteroid relativ mic cu suficientă forță, aceasta ar putea împiedica impactul cu Pământul.[sursa]

explozie nucleară ar putea proteja Pământul
O explozie nucleară ar putea proteja Pământul

O explozie nucleară ar putea proteja Pământul de un asteroid periculos

Un astfel de scenariu a fost testat cu succes pe Dimorphos, cel mai mic membru al sistemului binar Dimorphos și Didymos. Acest corp ceresc, cu un diametru de puțin sub 800 de metri și compus din pietriș și bolovani liberi, a fost deviat semnificativ de pe orbita sa inițială, ceea ce i-a determinat pe astrofizicieni să creadă că o coliziune controlată ar putea fi utilizată pentru a devia și alte obiecte de dimensiuni similare.[sursa]

Deși aceste rezultate sunt promițătoare, este evident că avem nevoie de mai multe date înainte de a lansa sonde sau alte dispozitive în asteroizi, sperând să evităm astfel un dezastru. Un asteroid mai mare și mai solid ar putea prezenta provocări complet diferite.

• CITEŞTE ŞI:  Cum să-ţi întemeiezi propria civilizaţie spaţială, conform unui avocat specializat în drept spaţial

Din fericire, există și alte modalități prin care am putea influența traiectoria unui asteroid. De exemplu, ar putea funcționa utilizarea unui motor de fuziune puternic sau a unui laser concentrat care să creeze un efect de rachetă prin ablația suprafeței asteroidului.

Printre soluțiile mai viabile se numără și încălzirea unei porțiuni mici din suprafața unui asteroid cu radiații intense. Acest lucru ar putea vaporiza mineralele de pe suprafață atât de violent încât gazele eliberate ar genera suficientă forță pentru a schimba traiectoria corpului ceresc.

Principiile de bază ale evaporării rocilor prin radiații electromagnetice pot fi testate și rafinate în laborator pentru diverse tipuri de materiale și structuri minerale de pe Pământ.

Conduși de către fizicianul Nathan Moore de la Sandia National Laboratories din SUA, cercetătorii au folosit un generator de unde electromagnetice de înaltă frecvență, cunoscut sub numele de Z Pulsed Power Facility, pentru a genera 1,5 megajouli de raze X dintr-un rezervor de gaz argon.

Această „bulă” de radiații a distrus o bucată subțire de folie metalică care susținea un grăunte de silice topită (cunoscută și sub numele de sticlă de cuarț), lăsând proba să plutească în cădere liberă, simulând astfel un mic asteroid în derivă prin spațiu.

Publicitate

La o fracțiune de secundă după explozie, pulsul de raze X a lovit ținta, îndepărtând micrometri din suprafața sa și generând unde de șoc care au furnizat date cruciale.

Aceste date au fost utilizate pentru a prezice efectele unei explozii de raze X mult mai mari în vidul interplanetar. Transferul de impuls rezultat sugerează că asteroizi cu diametre de până la 5 kilometri ar putea fi deviați cu succes prin această metodă.

• CITEŞTE ŞI:  Inginerii au găsit dovezi ale unui sistem hidraulic într-o piramidă antică, rezolvând un mister vechi de 4.500 de ani

„Modelele detaliate, cum este modelul hidrodinamic al radiațiilor prezentat aici, precum și cele din alte studii, pot fi comparate cu datele experimentale obținute prin această tehnică și utilizate pentru a rafina predicțiile în cadrul misiunilor de interceptare a asteroizilor”, menționează echipa de cercetare în raportul său.[studiu]

Desigur, asteroizii nu sunt compuși doar din silice topită. Aceștia conțin adesea un amestec de substanțe volatile, dispuse într-o mare varietate de moduri. Folosind aceeași abordare, fiecare scenariu potențial ar putea fi simulat și testat fără a fi nevoie să lansăm misiuni costisitoare și să așteptăm ani pentru rezultate.

Ideal ar fi să nu avem niciodată nevoie de aceste cunoștințe. Deși câțiva asteroizi de dimensiuni suficiente pentru a distruge orașe se vor apropia de Pământ, niciunul dintre aceștia nu prezintă o amenințare imediată.

Totuși, nimănui nu-i plac surprizele. Dacă un asteroid care poartă „numele nostru” apare din întuneric, trebuie să știm exact cum să-l deviem și să-l trimitem înapoi în neant.

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante: