O echipă de cercetători de la Southwest Research Institute (SwRI) din Statele Unite arată că Soarele ar putea avea o altă compoziție decât se credea. Cercetătorii au combinat date despre compoziția corpurilor primitive – cum ar fi obiectele din centura Kuiper, asteroizii și cometele – cu seturi de date solare recente, elaborând o compoziție solară revizuită. Aceasta ar putea aduce, pentru prima dată, o reconciliere între măsurătorile spectroscopice și cele helioseismologice ale Soarelui.

Helioseismologia investighează structura internă a Soarelui prin analiza undelor sonore care îl traversează, în timp ce spectroscopia dezvăluie compoziția suprafeței solare prin interpretarea semnăturii spectrale a fiecărui element chimic prezent.

O lucrare despre această cercetare, care explorează problema controversată a „abundențelor solare”, a fost publicată în revista AAS Astrophysical Journal.[sursa]

„Este pentru prima dată când realizăm o astfel de analiză interdisciplinară, iar setul nostru extins de date sugerează niveluri mai mari de carbon, azot și oxigen în compoziția solară decât se credea anterior”, a declarat Dr. Ngoc Truong, cercetător postdoctoral la SwRI.

Soarele ar putea avea o altă compoziție
Cercetătorii arată că Soarele ar putea avea o altă compoziție

Problema de lungă durată a „abundențelor solare”

Modelele actualizate privind formarea Sistemului Solar, bazate pe noua compoziție propusă, reușesc să reproducă cu succes compoziția chimică a obiectelor mari din centura Kuiper (KBO-uri) și a meteoriților de tip condrit carbonic. Noile informații sunt confirmate și prin mostrele recent returnate de asteroizii Ryugu și Bennu, în urma misiunilor Hayabusa-2 (JAXA) și OSIRIS-REx (NASA).

Pentru această descoperire, echipa de cercetători a integrat noi măsurători de neutrini solari și date din vântul solar colectate de misiunea Genesis a NASA, alături de analizele asupra cantității de apă găsite în meteoriți primitivi. De asemenea, au luat în considerare densitățile determinate pentru KBO-uri mari, precum Pluto și luna sa, Charon, stabilite în cadrul misiunii New Horizons a NASA.

• CITEŞTE ŞI:  Un inel vechi de 1.000 de ani, aparținând „oamenilor pictați” din Scoția, găsit într-o fortăreață distrusă

„Studiul nostru oferă predicții ce pot fi verificate prin măsurători heliosismologice viitoare, analize ale neutrinilor solari și studii de cosmologie chimică, incluzând și noile misiuni de returnare a mostrelor de comete. Aceste descoperiri vor extinde înțelegerea noastră asupra chimiei nebuloasei solare primordiale și a formării corpurilor din Sistemul Solar.”, a explicat Truong.

Soarele ar putea avea o altă compoziție

Studiul analizează și rolul compușilor organici refractari, asemănători gudronului, ca purtători principali de carbon în nebuloasa protosolară, descoperire cu implicații semnificative pentru înțelegerea evoluției chimice a Sistemului Solar.

„Credem că, în sfârșit, avem o imagine completă a amestecului de elemente chimice care a creat Sistemul Solar. Modelul propus sugerează niveluri mai mari de carbon, azot și oxigen decât cele asumate în prezent. Aceste date reprezintă o bază solidă pentru a înțelege cum ne pot ajuta abundențele elementelor din atmosferele planetelor gigantice să elucidăm formarea lor. Deja analizăm cu atenție Uranus, următoarea țintă NASA, dar și alte destinații.”, a declarat Dr. Christopher Glein, expert în geochimie planetară la SwRI.

În cercetarea exoplanetelor locuibile, abundența elementelor chimice dintr-o stea, măsurată spectroscopic, oferă indicii despre compoziția potențială a planetelor care orbitează în jurul ei.

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:

Publicitate