O echipă de cercetători de la Southwest Research Institute (SwRI) din Statele Unite arată că Soarele ar putea avea o altă compoziție decât se credea. Cercetătorii au combinat date despre compoziția corpurilor primitive – cum ar fi obiectele din centura Kuiper, asteroizii și cometele – cu seturi de date solare recente, elaborând o compoziție solară revizuită. Aceasta ar putea aduce, pentru prima dată, o reconciliere între măsurătorile spectroscopice și cele helioseismologice ale Soarelui.

Helioseismologia investighează structura internă a Soarelui prin analiza undelor sonore care îl traversează, în timp ce spectroscopia dezvăluie compoziția suprafeței solare prin interpretarea semnăturii spectrale a fiecărui element chimic prezent.

O lucrare despre această cercetare, care explorează problema controversată a „abundențelor solare”, a fost publicată în revista AAS Astrophysical Journal.[sursa]

„Este pentru prima dată când realizăm o astfel de analiză interdisciplinară, iar setul nostru extins de date sugerează niveluri mai mari de carbon, azot și oxigen în compoziția solară decât se credea anterior”, a declarat Dr. Ngoc Truong, cercetător postdoctoral la SwRI.

Soarele ar putea avea o altă compoziție
Cercetătorii arată că Soarele ar putea avea o altă compoziție

Problema de lungă durată a „abundențelor solare”

Modelele actualizate privind formarea Sistemului Solar, bazate pe noua compoziție propusă, reușesc să reproducă cu succes compoziția chimică a obiectelor mari din centura Kuiper (KBO-uri) și a meteoriților de tip condrit carbonic. Noile informații sunt confirmate și prin mostrele recent returnate de asteroizii Ryugu și Bennu, în urma misiunilor Hayabusa-2 (JAXA) și OSIRIS-REx (NASA).

Pentru această descoperire, echipa de cercetători a integrat noi măsurători de neutrini solari și date din vântul solar colectate de misiunea Genesis a NASA, alături de analizele asupra cantității de apă găsite în meteoriți primitivi. De asemenea, au luat în considerare densitățile determinate pentru KBO-uri mari, precum Pluto și luna sa, Charon, stabilite în cadrul misiunii New Horizons a NASA.

• CITEŞTE ŞI:  Noi descoperiri arheologice fascinante lângă Pompei. Arheologii au descoperit 35 de morminte în oraşul antic roman

„Studiul nostru oferă predicții ce pot fi verificate prin măsurători heliosismologice viitoare, analize ale neutrinilor solari și studii de cosmologie chimică, incluzând și noile misiuni de returnare a mostrelor de comete. Aceste descoperiri vor extinde înțelegerea noastră asupra chimiei nebuloasei solare primordiale și a formării corpurilor din Sistemul Solar.”, a explicat Truong.

Soarele ar putea avea o altă compoziție

Studiul analizează și rolul compușilor organici refractari, asemănători gudronului, ca purtători principali de carbon în nebuloasa protosolară, descoperire cu implicații semnificative pentru înțelegerea evoluției chimice a Sistemului Solar.

„Credem că, în sfârșit, avem o imagine completă a amestecului de elemente chimice care a creat Sistemul Solar. Modelul propus sugerează niveluri mai mari de carbon, azot și oxigen decât cele asumate în prezent. Aceste date reprezintă o bază solidă pentru a înțelege cum ne pot ajuta abundențele elementelor din atmosferele planetelor gigantice să elucidăm formarea lor. Deja analizăm cu atenție Uranus, următoarea țintă NASA, dar și alte destinații.”, a declarat Dr. Christopher Glein, expert în geochimie planetară la SwRI.

În cercetarea exoplanetelor locuibile, abundența elementelor chimice dintr-o stea, măsurată spectroscopic, oferă indicii despre compoziția potențială a planetelor care orbitează în jurul ei.

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:

Publicitate