Japonia are deja unul dintre cele mai rapide supercomputere din lume, Fugaku, dar oamenii de știință din această țară au în plan o modernizare semnificativă pentru următorii ani: un nou supercomputer, Fugaku Next, care va fi de aproximativ o mie de ori mai rapid decât sistemele actuale.
Acesta va fi primul „supercomputer de clasă zetta” din lume – o mașină capabilă să atingă viteze la nivel de zettaFLOPS, următoarea etapă în evoluția supercomputerelor, depășind actualul prag de exaFLOPS. FLOPS, sau operații în virgulă mobilă pe secundă, reprezintă unitatea de măsură a vitezei cu care sistemele pot efectua calcule și rezolva probleme complexe.
În urmă cu câțiva ani, supercomputerul Frontier din SUA a atins o viteză de procesare de 1,1 exaFLOPS, adică 1,1 quintilioane de operații în virgulă mobilă pe secundă (un quintilion înseamnă 1 urmat de 18 zerouri).[sursa]
Cercetătorii din Japonia sunt pe cale să construiască un supercomputer cum nu mai există altul
Pentru a obține un zettaFLOP – 1 sextilion de operații (1 urmat de 21 de zerouri) – viteza de procesare trebuie multiplicată de 1 000 de ori. Aceasta este ținta noului supercomputer Fugaku Next, iar Ministerul Educației, Culturii, Sportului, Științei și Tehnologiei din Japonia (MEXT) a aprobat începerea construcției în anul 2025.
Planul este ca Fugaku Next să devină operațional până în anul 2030, cu un buget de 110 miliarde de yeni (aproximativ 780 de milioane de dolari), conform publicației japoneze Nikkei. Va urma apoi o perioadă de tranziție în care noul supercomputer va prelua sarcinile celui actual, dar cu o putere de procesare mult sporită.[sursa]
Documentele oficiale publicate de MEXT subliniază importanța inteligenței artificiale în acest proiect. Realizarea calculelor necesare pentru inteligența artificială – mai ales în cazul aplicațiilor generative, precum ChatGPT – este extrem de costisitoare din punct de vedere computațional și ar putea fi unul dintre domeniile în care Fugaku Next va excela.
De-a lungul timpului, supercomputerele s-au dovedit a fi instrumente esențiale pentru cercetători, facilitând simularea găurilor negre, descoperirea de noi materiale, modelarea schimbărilor climatice și explorarea fundamentele matematicii. Pe măsură ce aceste sisteme devin tot mai puternice, ar trebui să vedem și extinderea capacităților lor.
Spre deosebire de computerele cuantice, supercomputerele nu sunt foarte diferite de calculatoarele desktop și laptopurile pe care le folosim zilnic: sunt doar scalate la o scară mult mai mare. Acestea se bazează tot pe procesoare, memorie și stocare, însă toate aceste componente sunt duse la extrem.
După cum ilustrează exemplele menționate, aceste super-calculatoare fac diferența mai ales în simulările cu un număr extraordinar de variabile, cum ar fi modelele meteorologice sau misiunile spațiale.
Un supercomputer de clasă zetta ar putea procesa cantități masive de date la viteze incredibile, generând rezultate mai detaliate, precise și cuprinzătoare. Dacă planurile decurg conform așteptărilor, în aproximativ șase ani, vom avea un nou standard în domeniul supercomputerelor.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
