Dacă ai crezut că oamenii moderni au inventat sărutul romantic, mai gândește-te o dată. În timp ce Homo sapiens cutreieră Pământul de doar aproximativ 300.000 de ani, un nou studiu sugerează că practica de a-ți uni buzele cu ale altcuiva este mult, mult mai veche – datând de fapt de acum 21 de milioane de ani.
Potrivit cercetării publicate miercuri, 19 noiembrie 2025, în revista Evolution and Human Behavior, originea sărutului poate fi urmărită până la un strămoș primat comun al oamenilor și al altor maimuțe mari. Această descoperire nu doar că rescrie cronologia afecțiunii, dar arată și o continuitate comportamentală surprinzătoare între noi și verișorii noștri evolutivi.
„Este pentru prima dată când cineva examinează sărutul dintr-o perspectivă evolutivă largă. Descoperirile noastre se adaugă unui număr tot mai mare de lucrări care evidențiază diversitatea remarcabilă a comportamentelor sexuale manifestate de verișorii noștri primate.”, a explicat Matilda Brindle, biolog evoluționist la Universitatea din Oxford și autoare principală a studiului.
Cine a inventat sărutul?
Înainte de a putea pune o dată pe primul sărut din lume, echipa internațională de cercetători a trebuit să rezolve o problemă fundamentală: ce anume constituie un sărut? Natura este plină de comportamente gură-la-gură care pot părea similare, dar au funcții complet diferite. Mamele urangutan și cimpanzeii își hrănesc puii transferând mâncare mestecată gură-la-gură, iar unii pești se angajează în „lupte cu săruturi” teritoriale.
Pentru acest studiu, cercetătorii au stabilit o definiție strictă: sărutul este un „contact non-agresiv, gură la gură, care nu implică transferul de hrană”. Pe baza acestui criteriu, diverse primate moderne – inclusiv bonobo, gorile, cimpanzei, urangutani, macaci și babuini – au fost confirmate ca fiind „sărutători” activi.
Matematica din spatele atingerii buzelor
Pentru a privi în trecut, echipa a folosit o metodă statistică avansată numită modelare bayesiană. Tratând sărutul ca pe o trăsătură biologică (similar cu o caracteristică fizică), au rulat modelul de nu mai puțin de 10 milioane de ori. Scopul a fost de a testa multiple scenarii evolutive și de a determina probabilitatea ca diferiți strămoși dispăruți să fi practicat acest obicei.
Concluzia modelului a fost clară: sărutul a evoluat o singură dată la strămoșul comun al maimuțelor mari (Hominidae), undeva între 21,5 milioane și 16,9 milioane de ani în urmă.
Interesant este că sărutul lipsea la strămoșii grupurilor Macacina și Papionina (care includ macacii și babuinii de azi). Acest lucru sugerează că, în cazul acestor specii, comportamentul a evoluat separat, independent de marile maimuțe, o concluzie trasă prin extrapolarea comportamentului speciilor moderne înapoi în timp.
Deși mecanismul exact rămâne o teorie, cercetătorii sugerează că sărutul modern ar fi putut evolua din acel gest practic, dar mai puțin romantic, de a mesteca și transfera hrana de la mamă la copil. În timp, acest comportament de îngrijire s-a transformat în ceea ce recunoaștem astăzi.
Neanderthalienii și chimia iubirii
Studiul aduce vești interesante și despre rudele noastre mai apropiate. Cercetătorii au concluzionat că sărutul a apărut cel mai probabil și la neandertalieni, iar aceștia nu se limitau doar la propria specie – este foarte posibil ca neandertalienii și oamenii moderni să se fi sărutat între ei.
Această idee se aliniază perfect cu descoperirile anterioare. April Nowell, arheolog paleolitic la Universitatea din Victoria, a remarcat că, deși noul studiu nu schimbă radical ceea ce știam despre neanderthalieni, el consolidează dovezile existente. Ea a amintit de o cercetare din 2017 care a analizat microbii din placa dentară a unui neanderthalian de acum 48.000 de ani, găsind similarități cu cei din gurile oamenilor moderni.
„Știm deja că H. sapiens și neanderthalienii s-au împerecheat pe o perioadă de aproximativ 7.000 de ani, așa că este posibil ca unele săruturi să fi avut loc atunci”, a explicat Nowell, adăugând totuși o notă de precauție privind universalitatea obiceiului. Deoarece doar aproximativ jumătate din culturile umane moderne practică sărutul romantic, este posibil ca și în trecut acesta să fi fost un obicei variabil cultural, practicat de unele comunități neandertaliene, dar nu de toate.
Istoria Biologică a Sărutului
Atinge punctele pentru a explora
Strămoșul Comun
Momentul zero. Sărutul evoluează la strămoșul comun al maimuțelor mari (*Hominidae*). Probabil derivat din gestul mamelor de a mesteca și transfera hrana puilor.
Apariția Homo Sapiens
Oamenii moderni apar mult mai târziu, dar moștenesc deja acest instinct. Sărutul nu este o invenție umană, ci o moștenire biologică veche.
Neanderthalieni
Dovezile din placa dentară sugerează că neanderthalienii se sărutau. Mai mult, aceștia și *Homo sapiens* s-au sărutat între ei în perioadele de încrucișare.
Chimia Modernă
Astăzi, sărutul servește la evaluarea partenerului (compatibilitate genetică, imunitate) și la întărirea legăturilor sociale prin schimb de microbi.
De ce ne sărutăm, totuși?
Rămâne întrebarea: de ce a persistat acest comportament riscant, care poate răspândi boli? Oamenii de știință cred că beneficiile depășesc riscurile. Sărutul ar putea fi un instrument evolutiv pentru evaluarea partenerilor. Prin schimbul de semnale chimice subtile, un sărut poate oferi indicii inconștiente despre sănătatea, compatibilitatea genetică și sistemul imunitar al unui potențial partener.
În plus, sărutul întărește legăturile sociale și, în mod paradoxal, ar putea chiar să beneficieze imunității prin schimbul controlat de microbi. Așadar, data viitoare când vă sărutați partenerul, amintiți-vă: participați la un ritual vechi de 21 de milioane de ani, aprobat de evoluție.
