Coiful dacic de la Coțofenești și trei brățări dacice au fost furate de la un muzeu din Olanda

Coiful dacic de la Coțofenești și trei brățări dacice de la Sarmizegetusa au fost furate de la un muzeu din Țările de Jos. O explozie a avut loc sâmbătă dimineață, 25 ianuarie 2025, în apropierea muzeului Drents din Assen, unde erau expuse mai multe obiecte din tezaurul dacic, în cadrul expoziției „Dacia. Regatul aurului și argintului”.

Potrivit presei olandeze, procurorii au confirmat ulterior că mai multe „capodopere arheologice din România au fost furate”. Directorul muzeului, Harry Tupan, a declarat că printre piesele dispărute se numără și coiful dacic de la Coțofenești, o celebră piesă de muzeu autohtonă.^[sursa]

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) din România a transmis într-un comunicat că „un număr de exponate din expoziție au fost furate de făptuitori încă neidentificați”. Potrivit ministerului, „primele evaluări arată că explozia a fost folosită pentru a pătrunde prin efracție în clădirea muzeului”. În același comunicat, MAE a precizat că a informat Ministerul de Interne și Inspectoratul General al Poliției Române, solicitând sprijin și alertând ambasadele României în țările vecine.^[sursa]

Procurorii olandezi au anunțat că investigațiile sunt în desfășurare, iar inventarul pieselor furate este în curs de completare. Directorul muzeului a descris ziua ca fiind „una neagră”, nu doar pentru Muzeul Drents, ci și pentru Muzeul Național de Istorie din București, proprietarul colecției.

Coiful dacic de la Coțofenești și brățările de la Sarmizegetusa au fost furate

Printre obiectele furate se numără, pe lângă coiful dacic de la Coțofenești, și trei brățări dacice din aur. În total, expoziția cuprindea 673 de artefacte, care urmau să fie returnate luni, 27 ianuarie 2025, în România.

Explozia, care a avut loc în jurul orei 03:45, a provocat distrugeri semnificative, afectând mai multe clădiri și spargând ferestrele imobilelor din zonă. Până în prezent, autoritățile olandeze nu au reținut niciun suspect, dar au făcut apel la cetățeni să ofere informații despre incident. Poliția a efectuat cercetări la fața locului, însă nu este clar dacă explozia a fost opera unei singure persoane sau a unui grup organizat.

Muzeul Drents a anunțat că va rămâne închis pe durata weekendului, iar investigațiile continuă. „Autoritatea competentă a fost informată, iar polițiștii sunt la fața locului pentru a desfășura cercetări”, se precizează într-un mesaj publicat pe site-ul muzeului. De asemenea, instituția a promis că va oferi mai multe detalii în cursul zilei.

Expoziția „Dacia! Rijk van goud en zilver”/„Dacia! Regatul aurului și argintului” a fost inaugurată în iulie anul trecut și reunește aproape 700 de piese din colecțiile a 18 muzee din România. Acestea reprezintă peste 50 de tezaure și constituie cea mai amplă selecție de bunuri din metale prețioase ale vechii Dacii descoperite până în prezent. Ultima zi a expoziției era programată pentru duminică, 26 ianuarie 2025.

Caracteristicile coifului: tehnică și simbolism

Coiful de la Poiana Coțofenești este datat în jurul anilor 400 î.e.n. Foarte probabil, obiectul a aparținut unui rege geto-dac – căpetenie a unei formațiuni politice autohtone constituită în zonă, pe la sfârșitul secolului V, începutul secolului IV î.e.n.

Coiful de la Coțofenești este o dovadă a nivelului avansat al tehnologiei prelucrării metalelor în lumea geto-dacă. Acesta a fost realizat prin baterea la rece a aurului, o tehnică extrem de elaborată, folosită pentru a conferi artefactului detalii decorative complexe.

Coiful are o calotă de aur împodobită cu șapte rânduri paralele de nasturi conici radiați, are pe marginea inferioară un chenar de linii spirale punctate, care încadrează patru plăci acoperite cu reliefuri. Cea din față reprezintă o pereche de ochi holbați, cu sprâncene duble și întoarse în așa fel încât să inspire groază. (Același motiv apotropaic se regăsește și pe alte coifuri antice descoperite pe teritoriul României.)

Cea din spate, despărțită în două registre, înfățișează în registrul superior figuri de oameni fantastici, cu picioarele în formă de șerpi, iar în cel inferior animalele fantastice urmărindu-se unele pe altele. Cele două plăci laterale reprezintă scene de sacrificiu, cu preoți purtând pe cap tiare. După alți autori, pe cele două obrăzare fixe dreptunghiulare, care au fiecare câte un orificiu la bază, este reprezentată aceeași scenă de sacrificiu: un războinic înjunghiind un berbec.

Elemente distinctive:

Ochiul apotropaic – Frontalul coifului este decorat cu doi ochi proeminenți, tipici artefactelor getice. Aceștia aveau un rol protector, fiind considerați capabili să alunge spiritele rele sau să aducă noroc purtătorului.

Scenele ritualice de pe obrăzare – Pe lateralele coifului sunt reprezentate imagini de sacrificiu, înfățișând un războinic care înjunghie un berbec, o temă frecvent asociată cu ritualuri de purificare și de consacrare religioasă.

Apărătoarea de ceafă – Aceasta este decorată cu imagini de animale fantastice și simboluri zoomorfe, reflectând influențe culturale scitice, grecești și persane.

În ansamblu, coiful nu era destinat uzului militar, ci avea un rol ceremonial, fiind purtat la ritualuri sau festivități. Este posibil ca purtătorul său să fi fost nu doar un lider militar, ci și o figură cu autoritate religioasă.