Un vizitator cosmic, care traversează cu o viteză uluitoare sistemul nostru solar, ar putea fi mai mult decât o simplă curiozitate astronomică. O nouă analiză a traiectoriei sale sugerează că această cometă, denumită 3I/ATLAS, nu este de prin partea noastră a galaxiei. Cometa ar putea fi o capsulă a timpului, o relicvă de la începuturile Căii Lactee, cu miliarde de ani mai veche decât propriul nostru Soare.
Pe măsură ce astronomii îi urmăresc călătoria, misterul originii sale începe să se dezvăluie. Un studiu recent, care a modelat ultimii 4 milioane de ani ai pelerinajului său galactic, indică o proveniență îndepărtată, posibil de la frontiera sălbatică unde se întâlnesc cele mai vechi și cele mai tinere stele ale galaxiei noastre.
Observată pentru prima dată la finalul lunii iunie și confirmată de NASA la începutul lui iulie 2025, 3I/ATLAS este o prezență impunătoare. Este doar al treilea obiect interstelar detectat vreodată, după 1I/’Oumuamua și 2I/Borisov, și pare a fi cel mai mare de până acum, cu un diametru estimat între 4,8 și 11,2 kilometri. Viteza sa amețitoare și traiectoria neobișnuită sunt semne clare că provine dintr-un alt sistem stelar.
Un tur galactic în viteză
În prezent, acest pelerin cosmic efectuează un tur de câteva luni prin sistemul nostru solar interior. A trecut pe lângă Marte la începutul lui octombrie și se pregătește pentru apropierea sa maximă de Soare pe 30 octombrie. Ulterior, se va îndrepta din nou spre spațiul interstelar, trecând pe lângă Jupiter în martie 2026, înainte de a dispărea pentru totdeauna din ochii noștri. NASA confirmă că această cometă nu reprezintă o amenințare pentru Pământ.
Dacă traiectoria sa imediată este relativ simplu de calculat, punctul său de plecare este o enigmă mult mai complexă. Călătorind cu aproximativ 210.000 km/h — un record pentru obiectele interstelare — această minge de gheață rătăcitoare a acumulat viteză timp de milioane, dacă nu miliarde de ani. Asemenea unei nave spațiale care folosește asistența gravitațională a planetelor, 3I/ATLAS ar fi putut fi deviată de la cursul său original de forța gravitațională a nenumăratelor stele întâlnite în cale.
Cometa interstelară 3I/ATLAS ar putea proveni din frontiera Căii Lactee
O nouă cercetare, publicată pe serverul de preprint arXiv, a încercat să îi refacă traseul. Folosind date de la telescopul spațial Gaia al Agenției Spațiale Europene, autorii studiului au derulat înapoi călătoria cometei pe o perioadă de 4,27 milioane de ani. În acest interval, au identificat 62 de stele pe lângă care obiectul a trecut, însă analiza detaliată a mișcărilor, vitezelor și dimensiunilor acestora a relevat un fapt surprinzător: niciuna nu i-a modificat orbita în mod semnificativ.
„Am descoperit că niciuna dintre stelele din vecinătatea solară nu poate explica traiectoria și viteza mare a cometei 3I/ATLAS”, a explicat pentru Live Science autorul principal al studiului, Xabier Pérez-Couto, masterand în astrofizică la Universidade da Coruña din Spania. O singură stea pare să fi avut o influență, dar aceasta a fost neglijabilă.
Această constatare a condus echipa la o ipoteză îndrăzneață. „3I/ATLAS este un obiect foarte vechi, care călătorește de miliarde de ani, iar originea sa se află la marginea discului subțire al galaxiei”, a adăugat Pérez-Couto.
O capsulă a timpului de la frontiera galactică
Galaxiile spirale, precum Calea Lactee, sunt structurate în principal într-un disc subțire și unul gros. Discul subțire, mai tânăr, conține majoritatea stelelor și a gazului formator de stele, bogate în elemente grele. În contrast, discul gros, care îl înconjoară, este populat de stele mult mai vechi, sărace în metale, și a încetat de mult procesul de formare stelar.
Dacă 3I/ATLAS provine de la intersecția acestor două discuri, ar putea avea o vechime incredibilă — potențial 10 miliarde de ani, ceea ce înseamnă că este de peste două ori mai bătrână decât Soarele nostru. Conform lui Pérez-Couto, cometa a fost probabil „ejectată din discul primordial al unui sistem planetar format timpuriu”, transformând-o într-un martor prețios al Căii Lactee antice.
Studiul recunoaște, totuși, limitele sale. Analiza acoperă doar o mică parte din istoria lungă a cometei, lăsând originea sa exactă încă sub semnul întrebării. Însă, pe măsură ce 3I/ATLAS își continuă zborul, telescoapele de pe Pământ și sondele spațiale de pe orbita lui Marte și Jupiter vor avea ocazia unică de a o studia în detaliu. Descifrarea compoziției sale va oferi indicii esențiale despre locul său de naștere cosmic, deschizând o fereastră neprețuită către trecutul îndepărtat al propriei noastre galaxii.
