Craterele gigantice din Pacific, explorate de cercetătorii chinezi: ce au descoperit este de sute de ori mai mare și mișună de viață

Cercetătorii chinezi au făcut o descoperire monumentală pe fundul Oceanului Pacific: un sistem hidrotermal colosal, necunoscut până acum, care ar putea oferi indicii cruciale despre originile vieții pe Pământ. Botezat Kunlun, acest loc nu este doar imens, ci este plin de creaturi care prosperă într-un mediu ce ar putea semăna cu cel al planetei noastre primitive.

Situat la nord-est de Papua Noua Guinee, sistemul Kunlun este un adevărat gigant. Acoperă o suprafață de aproximativ 11 kilometri pătrați și este format din 20 de cratere masive, cel mai mare având un diametru de 1.800 de metri și o adâncime de 130 de metri. Aceste cratere eliberează cantități uriașe de hidrogen, combustibilul care alimentează un întreg ecosistem în adâncuri.

Descoperirea, publicată în revista Science Advances, este comparată cu faimosul câmp hidrotermal „Lost City” (Orașul Pierdut) din Atlantic. Însă Kunlun duce totul la un alt nivel: este de sute de ori mai mare și are caracteristici unice.

Craterele gigantice din Pacific: un sistem hidrotermal alimentat de hidrogen

Motorul secret al acestui ecosistem este un proces numit serpentinizare, în care apa de mare reacționează cu rocile din mantaua Pământului. Această reacție chimică produce minerale verzui (serpentine) și, cel mai important, eliberează hidrogen. Oamenii de știință cred că fluidele bogate în hidrogen de la Kunlun imită mediul chimic în care a apărut pentru prima dată viața pe Terra.

„Ceea ce este deosebit de interesant este potențialul său ecologic. Am observat aici o viață diversă în adâncurile oceanului – creveți, languste, anemone și viermi tubulari – specii care pot depinde de chemosinteza alimentată cu hidrogen.”, a declarat coautorul studiului, Weidong Sun, profesor la Institutul de Oceanologie al Academiei Chineze de Științe.

În bezna adâncurilor, unde lumina Soarelui nu ajunge niciodată, viața nu se poate baza pe fotosinteză. Aici, regulile jocului se schimbă, iar energia provine din chemosinteză – un proces care utilizează substanțe chimice, precum hidrogenul, pentru a produce hrană. Ecosistemele bazate pe acest proces sunt rareori documentate, majoritatea fundului oceanic rămânând un mister.

Descoperirea nu are implicații doar pentru trecutul Terrei, ci și pentru viitorul explorării spațiale. Oamenii de știință de la NASA cred că oceanele subterane de pe sateliții lui Jupiter și Saturn, precum Europa sau Enceladus, ar putea adăposti sisteme hidrotermale similare. Kunlun devine astfel un model extraordinar pentru tipul de mediu în care am putea găsi, într-o zi, viață extraterestră.

Folosind un submersibil cu echipaj, echipa a cartografiat sistemul Kunlun și a explorat patru dintre cele mai mari cratere ale sale. Măsurătorile indică faptul că acest singur câmp hidrotermal produce peste 5% din întreaga cantitate de hidrogen submarin non-biologic de pe glob.

De ce acest sistem hidrotermal este unic

Spre deosebire de sistemele hidrotermale vulcanice, cunoscute pentru „hornurile” lor (fumătorii negri) care erup fluide la temperaturi de 400 °C, sistemele bazate pe serpentinizare, precum Kunlun și Lost City, sunt mult mai reci, cu temperaturi sub 90 °C.

Mai mult, locația sa este neobișnuită. În timp ce Lost City se află la marginea unei plăci tectonice, Kunlun este situat în interiorul plăcii, departe de orice creastă oceanică.

„Sistemul Kunlun se remarcă prin fluxul de hidrogen excepțional de ridicat, amploarea și configurația geologică unică. Acesta arată că generarea de hidrogen determinată de serpentinizare poate avea loc departe de crestele oceanice mediane, punând sub semnul întrebării ipoteze de lungă durată.”, a concluzionat Sun.

Cartografierea unui astfel de sistem nu este deloc simplă. Operațiunile la aproape 10.000 de metri adâncime, într-o beznă totală și la o presiune zdrobitoare, reprezintă o provocare tehnologică imensă. Succesul misiunii, realizat cu ajutorul submersibilului cercetătorilor chinezi, subliniază nu doar importanța descoperirii, ci și anii de muncă și ingeniozitatea echipei care a făcut-o posibilă.