Chiar și după ce o furtună pare să se fi încheiat și soarele a reapărut, un pericol ascuns poate persista. Așa-numitele „fulgere din senin” reprezintă un fenomen real și periculos, capabil să lovească la zeci de kilometri distanță de nucleul furtunii, sub un cer care pare complet sigur.
Deși majoritatea regulilor de siguranță se concentrează pe evitarea expunerii în timpul unei furtuni active, acest tip de fulger sfidează așteptările. Respectarea regulii 30/30 – așteptarea a 30 de minute după ultimul tunet înainte de a ieși afară – este esențială tocmai din acest motiv.
„Se știe că fulgerul poate călători până la 50 de kilometri distanță de o furtună. Când se întâmplă acest lucru, de obicei sunt multe fulgere în spatele [furtunii].”, a explicat meteorologul Cyrena Arnold, citată de revista Popular Science.
Te poate lovi fulgerul chiar dacă afară e senin? Ce este un „fulger din senin”?
Unde există fulger, există și tunet. Însă, când furtuna s-a îndepărtat, fulgerul poate fi dificil sau chiar imposibil de observat vizual, deși unda de șoc a tunetului încă se poate auzi. Meteorologii numesc acest fenomen „fulger din senin”.
Conform Serviciului Național de Meteorologie din SUA, majoritatea acestor descărcări sunt un tip de fulger de la nor la sol. Ceea ce le face deosebit de periculoase este originea lor: ele pornesc adesea din partea posterioară a unui nor de furtună, nu din față, apărând astfel dintr-o zonă a cerului care poate părea senină pentru un observator de la sol.
Fulgerul și tunetul sunt, în esență, două fațete ale aceluiași eveniment, guvernate de viteze diferite: fulgerul se deplasează cu viteza luminii (aproximativ 300.000 km/s), în timp ce tunetul călătorește cu viteza sunetului (doar 0,33 km/s). Descărcarea electrică masivă a fulgerului încălzește aerul din jur la temperaturi extreme, provocând o expansiune explozivă. Această expansiune generează o undă de șoc pe care o percepem ca fiind sunetul tunetului.
Arnold compară propagarea tunetului cu undele create de o piatră aruncată într-un lac. Aproape de furtună, sunetul este o „bubuitură și o pocnitură incredibil de puternică”. Pe măsură ce undele sonore se deplasează prin atmosferă, ele se disipă și slăbesc, la fel ca undele din apă.
Recordul mondial: megaflash-ul monstru
Fenomenul fulgerelor la distanță este legat de una dintre cele mai spectaculoase descoperiri meteorologice recente: megaflash-ul. În octombrie 2017, un singur fulger a traversat cerul deasupra Marilor Câmpii din SUA pe o distanță uluitoare de 829 de kilometri. Pentru comparație, un fulger obișnuit are mai puțin de 16 kilometri.
Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a certificat oficial acest eveniment ca fiind cel mai lung fulger unic înregistrat vreodată, un eveniment colosal care a declanșat 116 descărcări individuale. Meteorologii cred că structura furtunilor care generează astfel de megaflash-uri este responsabilă și pentru „fulgerele din senin”.
„Vezi o furtună cu o linie de instabilitate (squall line) foarte puternică în față. Dar în spatele ei se află ceea ce eu numesc <gunoi>.” spune Arnold.
Acest „gunoi” constă în nori stratiformi și burniță ușoară. Deși această parte posterioară a furtunii poate avea încă un dezechilibru de sarcini electrice, acesta nu este suficient pentru a produce o descărcare imediată. Zona poate rămâne inactivă chiar și mai mult de 30 de minute.
„Ce se întâmplă în cazul megaflash-urilor este că ai un fulger care începe în partea din față a furtunii, unde este mai puternic. Apoi se întoarce în stratul stratiform și declanșează un efect de domino. Acesta declanșează încărcarea electrică a întregii secțiuni stratiforme, care se descarcă dintr-o dată.”, a explicat Arnold.
Cum să rămâi în siguranță
Anual, în Statele Unite, fulgerele ucid aproximativ 20-30 de persoane și rănesc alte sute. Până în vara anului 2024, Consiliul Național pentru Siguranța Împotriva Fulgerelor raportase deja 12 decese. Pe măsură ce sezonul furtunilor avansează, prudența este cea mai bună strategie.
„Timpul este întotdeauna de partea noastră. Dacă ești nervos și te întrebi dacă ar trebui să ieși din nou, nu o face. Riscul poate fi mic, dar dacă se întâmplă ceva, consecințele pot fi foarte grave.”, subliniază Arnold.
Aplicați cu strictețe regula 30/30: dacă intervalul dintre fulger și tunet este de 30 de secunde sau mai puțin, căutați imediat adăpost. Apoi, așteptați cel puțin 30 de minute după ultimul fulger sau tunet auzit înainte de a vă relua activitățile exterioare. Dacă nu vedeți fulgere, dar auziți tunete, porniți cronometrul de 30 de minute de la ultimul tunet auzit.
Fiți atenți și la semnalele subtile ale naturii. Dacă simțiți că vi se ridică părul sau o senzație de furnicături pe piele, acesta este un semn al acumulării de electricitate statică. Căutați adăpost imediat.
