Senzația este inconfundabilă. O presiune subtilă în urechi, un aer dens, aproape palpabil, și o lumină orbitoare reflectată de cristale de sare ce acoperă totul. Stând pe malul Mării Moarte, te afli în cel mai jos punct de pe uscat, la 430 de metri sub nivelul oceanelor. Este un peisaj extraterestru, o anomalie geologică unde forțele planetei au sculptat o depresiune monumentală, în opoziție directă cu înălțimile amețitoare ale Everestului.
Acest loc, cea mai joasă depresiune de pe uscatul Terrei, se află la aproximativ 430 de metri sub nivelul mării. Este o cifră care fluctuează, o rană deschisă a planetei care respiră. Într-o zi toridă de vară, evaporarea intensă poate fura din adâncimea sa 2 sau 3 centimetri, conform datelor NASA. Deși poartă numele de „mare”, este de fapt un lac hipersalin, atât de sărat încât, după cum au observat primii călugări care i-au dat numele, pare complet lipsit de viață vizibilă. Dar adevărata sa poveste nu este despre ceea ce lipsește, ci despre forțele colosale care l-au creat.
Marea Moartă şi dansul lent al continentelor
Marea Moartă este cicatricea vizibilă a unei falii tectonice gigantice, care se întinde pe 1.000 de kilometri, de la Marea Roșie până în Turcia. Conform unui studiu din anul 2006, aici, de aproape 20 de milioane de ani, două plăci tectonice joacă un dans lent și implacabil. Placa Africană la vest și Placa Arabă la est alunecă una pe lângă cealaltă.
„Falia Mării Moarte este în primul rând o falie transformantă, similară cu falia San Andreas din California”, explică Rob Pockalny, cercetător la Universitatea din Rhode Island. Însă mișcarea este mult mai lentă. Zvi Ben-Avraham, geofizician marin și director al Centrului de Cercetare Minerva Dead Sea de la Universitatea Tel Aviv, adaugă precizie: „Partea estică se mișcă puțin mai repede spre nord, cu aproximativ 5 milimetri pe an”. În comparație, falia San Andreas, mult mai agitată, se deplasează de 10 ori mai repede, conform Live Science.
Cel mai jos punct de pe Pământ: dezbaterea geologilor
Timp de decenii, teoria standard a fost că Marea Moartă s-a format într-un „bazin de separare”. Geologii și-au imaginat că falia nu este perfect dreaptă, ci are un „zigzag”. Pe măsură ce plăcile alunecau, în zona acestui cot se crea un spațiu, o depresiune cu pereți abrupți care se adâncea constant.
Totuși, acest model elegant se lovește de o problemă. Bazinele de acest tip ar trebui să devină foarte lungi înainte de a deveni adânci. Bazinul Mării Moarte, însă, este mult mai lat decât ar sugera modelul. Aici intervine teoria mai recentă, propusă de Zvi Ben-Avraham și colegii săi. Ei sugerează un scenariu mult mai dramatic: un „bazin prăbușit” (drop-down basin).
Conform acestui model, în urmă cu aproximativ 4 milioane de ani, pe măsură ce plăcile se mișcau, o bucată masivă și izolată de scoarță terestră dintre ele pur și simplu s-a desprins și a început să cadă. „Astfel, bazinul Mării Moarte a devenit mai adânc, în timp ce celelalte dimensiuni au rămas neschimbate”, afirmă Ben-Avraham. Este o imagine copleșitoare: un fragment de continent care se scufundă în mantaua Pământului de-a lungul a milioane de ani.
Un mister încă nedezlegat
Deși este cea mai joasă bucată de uscat, nu este cel mai adânc punct al planetei. Această onoare îi revine Gropii Marianelor, unde Challenger Deep plonjează la aproape 11.000 de metri sub valurile Pacificului. Dar Marea Moartă rămâne unică, un laborator natural unde putem studia forțele care modelează continentele.
A stabili cu certitudine care teorie este corectă este o provocare imensă. „Aceste mișcări sunt foarte lente”, recunoaște Ben-Avraham. „Înțelegerea în timp real a ceea ce se întâmplă în această parte a scoarței terestre este foarte, foarte dificilă și costisitoare.”
Astfel, în timp ce oamenii de știință se luptă să descifreze un puzzle vechi de milioane de ani, scris în piatră și sare, cea mai mare întrebare nu este doar cum s-a format acest loc, ci, având în vedere ritmul accelerat în care se evaporă, cât timp va mai exista în forma pe care o cunoaștem?
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
