În anul 1857, Bucureştiul a intrat în istorie, devenind primul oraş iluminat din lume, fiind introdus pe străzile capitalei României iluminatul stradal cu petrol lampant. De la primele 28 lămpi instalate la sfârşitul anului 1856 s-a ajuns la 1.106 lămpi în 1860 şi 1.800 lămpi în anul 1862.
Până la acea dată, locuitorii Micului Paris ieșeau pe străzi cu lumânări, atunci când se întuneca afară. Tot oraşul era înghiţit de beznă şi cei mai mulţi bucureşteni se culcau imediat ce se lăsa întunericul.
Medicul militar american James Oscar Noyes scrie într-o carte despre Bucureşti: „Niciodată n-am văzut luxul şi lipsa, frumuseţea şi urâtul, mândria şi sărăcia puse într-un aşa de izbitor contrast. Aici se arată un gen schimonosit de civilizaţie, cum se întâmplă întotdeauna într-o societate în care libertatea şi robia stau alături una de alta.”[sursa]
Petrolul a fost descoperit pe teritoriul actual al României încă din secolul al II-lea, când romanii foloseau uleiul de piatră pentru a aprinde focuri. În secolul al XIX-lea, industria petrolului a început să se dezvolte, mai ales în zona Ploieștiului, unde au fost construite primele rafinării de tip industrial.
Una dintre ele a fost realizată de Teodor Mehedințeanu, un inginer și om de afaceri care a avut o idee revoluționară: să folosească petrolul lampant pentru a ilumina străzile Bucureștiului. Toată distileria de petrol a fost construită pe o suprafață de patru hectare, iar utilajele din componența rafinăriei erau comandate din Germania. Această era o rafinărie cu o dotare primitivă, petrolul lampant era incolor, fără miros și ardea cu o flacără luminoasă de formă și intensitate constante. Rafinăria nu dădea fum, nici cenușă sau alți compuși nocivi mediului și omului.
Bucureştiul, primul oraş iluminat public din lume
Teodor Mehedințeanu a obținut prin licitație concesiunea pentru iluminarea Bucureștiului cu acest tip de combustibil, în anul 1857, și a instalat peste 1.000 de lămpi cu petrol lampant pe principalele artere ale orașului. Astfel, Bucureștiul a devenit primul oraș din lume iluminat cu petrol lampant, înaintea altor capitale europene precum Paris sau Berlin, care foloseau încă lămpi cu ulei sau cu gaz de cărbune.
În oraș a început să fie la mare căutare meseria de lampagiu, mai exact oameni care erau nevoiți în fiecare zi să stingă și să aprindă felinarele care luminau orașul.
Iluminatul cu petrol lampant a avut un efect benefic asupra vieții sociale și culturale a Bucureștiului, care a început să fie numit „Micul Paris“. Oamenii se simțeau mai în siguranță și mai atrași de activitățile nocturne, cum ar fi teatrele, cafenelele, restaurantele sau balurile.
De asemenea, iluminatul a contribuit la modernizarea infrastructurii orașului, care a fost dotat cu trotuare, canalizare, fântâni arteziene și parcuri. Bucureștiul a intrat astfel într-o perioadă de înflorire urbanistică și artistică, care a durat până la începutul Primului Război Mondial.
„Chiar dacă a fost introdus iluminatul cu petrol lampant, mahalalele de la periferie nu se bucurau de acest lucru. De fapt, doar centrul Bucureştiului era iluminat cu petrol lampant“, povesteşte istoricul Dan Falcan.
În anul 1871, în Bucureşti erau peste 785 de felinare alimentate cu petrol lampant, urmând ca, la începutul secolului al XX-lea, să existe 3.060 de felinare cu petrol, 990 cu ulei mineral, 400 cu gaz aerian şi 200 cu becuri electrice, numite şi „lămpi cu arc voltaic”.
Iluminatul cu petrol lampant a fost înlocuit treptat cu cel electric, care a fost introdus în București în anul 1882, la inițiativa lui Anghel Saligny. Cu toate acestea, lămpile cu petrol au rămas în funcțiune până la sfârșitul secolului al XIX-lea, când au fost demontate și donate unor muzee sau colecționari.
Astăzi, aceste lampi reprezintă o mărturie a unei epoci de aur a istoriei Bucureștiului, când orașul a fost primul din lume iluminat cu petrol lampant.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
