Un studiu de referință sugerează că vaccinul împotriva zonei zoster ar putea oferi o protecție neașteptată împotriva declinului cognitiv, deschizând noi căi în lupta cu o afecțiune devastatoare.
Vaccinurile reprezintă de două secole un pilon al sănătății publice, Organizația Mondială a Sănătății estimând că acestea previn între 3 și 5 milioane de decese anual. Rolul lor în combaterea bolilor precum difteria, tetanosul, gripa sau COVID-19 este incontestabil. Acum, noi cercetări sugerează că impactul lor ar putea depăși cu mult prevenirea infecțiilor.
Un studiu publicat în aprilie 2025 în prestigioasa revistă Nature a descoperit dovezi convingătoare că vaccinul împotriva herpesului zoster (cunoscut ca zona zoster) ar putea reduce riscul de demență cu până la 20% în rândul populației generale. Această descoperire ar putea deschide calea către noi abordări în înțelegerea și tratarea demenței și a altor tulburări neurodegenerative.
Un experiment natural a oferit indiciul cheie
Una dintre cele mai mari provocări în studierea efectelor vaccinurilor este dificultatea de a găsi un grup de control adecvat – persoane nevaccinate, dar similare din toate celelalte puncte de vedere. Este considerat neetic să se refuze unui grup protecția oferită de un vaccin.
Studiul din revista Nature a depășit acest obstacol profitând de o schimbare de politică sanitară din Țara Galilor. În 2013, a fost introdus un program de vaccinare împotriva zonei zoster pentru persoanele născute după 2 septembrie 1933, în timp ce persoanele născute înainte de această dată nu erau eligibile.
Această situație a creat un laborator natural perfect. Cercetătorii au analizat dosarele medicale și au descoperit că, pe o perioadă de șapte ani, persoanele vaccinate au avut o probabilitate cu o cincime mai mică de a dezvolta demență. Beneficiul a fost chiar mai pronunțat în rândul femeilor. Designul studiului a asigurat că cele două grupuri erau comparabile ca vârstă și aveau rate similare ale altor afecțiuni medicale, cum ar fi diabetul sau hipertensiunea.
Cum îți poți reduce riscul de demență
Rezultatele ridică întrebări fascinante despre mecanismele prin care un vaccin poate preveni demența. O primă explicație ar fi protecția directă împotriva virusului herpes zoster, care ar putea juca un rol în exacerbarea afecțiunii.
O altă posibilitate este conceptul de „imunitate antrenată”. Vaccinul ar putea întări sistemul imunitar într-un mod general, pregătindu-l să lupte mai eficient nu doar împotriva infecțiilor, ci și împotriva proceselor degenerative din creier.
Studiul are însă limitări. Nu a diferențiat între tipurile de demență, precum cea cauzată de boala Alzheimer sau de un accident vascular cerebral. De asemenea, analiza dosarelor medicale nu poate stabili cu certitudine mecanismul exact. Următorul pas esențial este un studiu clinic prospectiv, randomizat și controlat cu placebo – considerat „standardul de aur” în medicină – pentru a confirma aceste efecte.
O nouă speranță în fața unei crize globale
Demența este una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial. Un studiu din ianuarie 2025 estimează că riscul de a dezvolta demență după vârsta de 55 de ani este de 42%, iar numărul cazurilor noi în SUA se va dubla până în 2060.
Impactul acestei afecțiuni este resimțit puternic și în România, o problemă subliniată și de Institutul Național de Sănătate Publică, care atrage atenția asupra creșterii numărului de persoane afectate. Conform celor mai recente date disponibile, la finalul anului 2023 erau înregistrați oficial 224.300 pacienți cu boala Alzheimer.
Cu toate acestea, se estimează că fenomenul este mult mai amplu din cauza subdiagnosticării, iar numărul real al persoanelor care suferă de o formă de demență ar putea depăși 400.000. Această discrepanță subliniază o provocare majoră a sistemului de sănătate publică și accentuează urgența găsirii unor noi metode de prevenție.
Timp de decenii, cercetarea în domeniul bolii Alzheimer, cea mai frecventă formă de demență, a fost dominată de „ipoteza amiloidă”, care vizează acumularea unei proteine în creier. Din păcate, medicamentele dezvoltate pe baza acestei ipoteze au oferit rezultate modeste, cu efecte secundare semnificative și costuri ridicate, fără a inversa declinul cognitiv.
În contrast, tot mai multe studii bazate pe dosare medicale arată o corelație între expunerea la anumiți viruși și un risc crescut de demență, în timp ce vaccinurile de rutină (împotriva tetanosului, difteriei, pneumoniei sau zonei zoster) par să reducă acest risc.
Descoperirile recente subliniază importanța de a explora căi mai puțin convenționale. Procesul științific necesită o minte deschisă și curajul de a urma datele, chiar și atunci când acestea conduc în direcții neașteptate. Vaccinurile ar putea reprezenta una dintre aceste căi promițătoare, oferind o nouă rază de speranță în înțelegerea și tratarea tulburărilor degenerative ale creierului.
