Cum miros mumiile egiptene în realitate? Un nou studiu dezvăluie totul

Cum miros mumiile egiptene în realitate? Un iz „lemnos”, „picant” și „dulce” – acesta este parfumul emanat de cadavrele mumificate din Egiptul antic, dezvăluie un studiu recent condus de cercetători de la University College London și Universitatea din Ljubljana, Slovenia. Cercetarea oferă o incursiune olfactivă fascinantă în practicile funerare vechi de milenii.

Publicată în Journal of the American Chemical Society, aceasta este prima investigație sistematică a mirosurilor corpurilor mumificate, îmbinând tehnici instrumentale avansate cu evaluări senzoriale umane. Abordarea a permis cercetătorilor să identifice componentele chimice specifice procesului de mumificare, responsabile pentru aromele încă detectabile după atâta timp.^[sursa]

Cum miros mumiile egiptene? O analiză cu adevărat revoluționară

Echipa a examinat nouă corpuri mumificate egiptene, cele mai vechi datând din perioada Regatului Nou (1539-1077 î.Hr.), iar cele mai recente din epoca bizantină (secolele III-IV d.Hr.). Utilizând cromatografia în fază gazoasă cuplată cu spectrometria de masă (GC-MS), savanții au detectat și cuantificat substanțele chimice volatile asociate mirosurilor. În completare, un „nas” electronic și un panel de experți umani au evaluat aromele în funcție de intensitate și caracter (plăcut/neplăcut).^[sursa]

„Mumificarea egipteană antică era o practică mortuară complexă, menită să conserve trupul și sufletul pentru viața de apoi, realizată printr-un ritual detaliat de îmbălsămare folosind uleiuri, ceară și balsamuri. În timp ce majoritatea cercetărilor anterioare s-au concentrat pe colecții europene, studiul nostru vizează colecția Muzeului Egiptean din Cairo.” au explicat autorii în articolul lor.

Datele nou obținute oferă indicii prețioase despre materialele folosite la mumificare și despre evoluția practicilor și ingredientelor de-a lungul timpului. Aceste date aduc, de asemenea, detalii revelatoare despre modul în care muzeele au conservat ulterior aceste rămășițe. Se speră că acest tip de analiză chimică va contribui la siguranța conservatorilor, la protejarea artefactelor antice și la păstrarea moștenirii lor olfactive unice.

„Mirosul corpurilor mumificate a stârnit de ani de zile un interes considerabil, atât în rândul experților, cât și al publicului larg, dar până acum nu s-a realizat un studiu științific combinat, chimic și perceptiv. Această cercetare revoluționară ne ajută să planificăm mai bine conservarea și să înțelegem materialele de îmbălsămare. Ea adaugă un nou strat de date pentru a îmbogăți experiența muzeală legată de expunerea corpurilor mumificate.”, a declarat autorul principal, profesorul Matija Strlič de la UCL și Universitatea din Ljubljana.

Dr. Cecilia Bembibre (UCL) a adăugat: „Două aspecte ale acestui studiu mi se par remarcabile. În primul rând, faptul că mirosurile au dezvăluit informații noi, subliniind importanța utilizării simțurilor noastre pentru a înțelege trecutul.”

„În al doilea rând, spre deosebire de majoritatea studiilor anterioare desfășurate în muzee europene, aici am colaborat strâns cu colegii egipteni, asigurându-ne că expertiza și experiența lor perceptivă sunt reprezentate. Am dezvoltat împreună o abordare etică și respectuoasă a studierii acestor rămășițe umane.”, a mai spus aceasta.

Mirosurile sunt, în esență, molecule chimice volatile emise de o substanță. Cercetătorii au folosit GC-MS pentru a măsura și cuantifica aceste molecule emanate de mumiile expuse sau depozitate la Muzeul Egiptean din Cairo. Panelul de evaluatori umani instruiți („adulmecători”) a descris apoi aceste mirosuri în termeni de calitate, intensitate și caracter plăcut/neplăcut, adăugând dimensiunea subiectivă, experiența umană a contactului cu aceste arome ale trecutului.

Combinând aceste metode, cercetătorii au putut distinge între mirosurile provenite de la obiectul arheologic în sine, cele datorate produselor de conservare sau pesticidelor adăugate ulterior, și cele rezultate din degradarea naturală cauzată de mucegaiuri, bacterii sau alte microorganisme. Studiul demonstrează astfel eficiența analizei olfactive ca metodă neinvazivă și nedistructivă de caracterizare chimică a vestigiilor antice.

O revelație surprinzătoare a studiului a fost complexitatea amestecului de substanțe utilizate de vechii egipteni pentru a conserva trupurile. Analiza a identificat urme de săruri de natron, rășini de conifere (pin, cedru, ienupăr), rășini gumoase (smirnă, tămâie), condimente, ierburi, flori, uleiuri vegetale, grăsimi animale și ceară. Este important de notat că aceste substanțe naturale nu erau alese primordial pentru mirosul lor, ci pentru proprietățile conservante, descoperite, cel mai probabil, de-a lungul secolelor, prin încercări succesive.

Construirea de „peisaje olfactive” pentru o reconstituire mai completă a trecutului

Pe lângă înțelegerea mai profundă a conservării și istoriei materiale a mumiilor, cercetarea deschide calea pentru muzee de a implica publicul nu doar vizual, ci și olfactiv, prin crearea de „peisaje olfactive”. Echipa de cercetare intenționează să producă în viitor o reconstituire contemporană a mirosului mumiilor antice, permițând publicului să experimenteze acest aspect important al patrimoniului egiptean și să înțeleagă practicile de îmbălsămare într-un mod inedit și atractiv.

„Pentru egiptenii antici, mumificarea era o practică funerară esențială, menită să conserve corpul și sufletul pentru viața de apoi. Practica a evoluat în timp, iar identificarea diferitelor tehnici și materiale utilizate oferă informații despre epoca, locul de proveniență și statutul socioeconomic al persoanei mumificate.”, a subliniat coautorul studiului, profesorul Ali Abdelhalim, directorul Muzeului Egiptean din Cairo.

Mirosul juca un rol crucial pentru vechii egipteni. Aromele plăcute erau asociate cu trupurile zeilor și cu puritatea, în timp ce mirosurile neplăcute erau considerate semne ale corupției și descompunerii. Chiar și astăzi, după aproape 5000 de ani, conservatorii descriu adesea aroma degajată de aceste mumii ca fiind „plăcută”.

Studiul a fost realizat printr-o colaborare între conservatori și curatori de la Muzeul Egiptean din Cairo și cercetători din Slovenia, Polonia și Marea Britanie. Se speră că rezultatele vor inspira și alți oameni de știință să investigheze misterele mirosurilor antice într-o varietate de contexte.